Decizia ÎCCJ nr. 308/2025 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 29. Din răspunsurile transmise de instanțele naționale, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, a rezultat că marea majoritate a instanțelor (curțile de apel Bacău, Timișoara, Oradea, Pitești, Craiova, Galați, Târgu Mureș, Alba Iulia și Constanța) nu a identificat practică judiciară, nefiind învestite cu soluționarea unor astfel de cauze, astfel că nu au fost în măsură să formuleze nici puncte de vedere teoretice. ... 30. Tribunalul Covasna, instanță arondată Curții de Apel Brașov, a înaintat o hotărâre judecătorească prin care acțiunea având ca obiect plata unor sume compensatorii, rezultată din aplicarea valorii de referință sectorială de 605,225 lei, a fost respinsă. Instanța a reținut că art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu are menirea de a permite acordarea unor drepturi salariale mai mari decât valorile maxime stabilite conform anexelor nr. I-IX la lege, ci are menirea de a compensa, în mod tranzitoriu, până la atingerea limitelor maxime ale veniturilor salariale prevăzute pentru anul 2022 în Legea-cadru nr. 153/2017. ... 31. Curtea de Apel Ploiești a transmis hotărârea Tribunalului Prahova apelată în dosarul instanței de trimitere, prin care a fost admisă acțiunea reclamanților vizând plata sumei compensatorii în discuție, precum și o sentință a Tribunalului Buzău, prin care a fost respinsă cererea reclamanților, întemeiată pe dispozițiile art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, privind plata sumei compensatorii. Opinia teoretică exprimată de judecătorii din cadrul Secției I civile a Tribunalului Prahova și Secției I civile a Tribunalului Buzău a fost în sensul că, în situația în care diminuarea veniturilor salariale nete este consecința aplicării art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 permit acordarea unor sume compensatorii. ... 32. Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Cluj au identificat hotărâri judecătorești în care a fost tranșată problema de drept supusă analizei, majoritatea fiind soluții de respingere a pretențiilor similare celor din speța dedusă judecății, pe motiv că, prin pretențiile astfel formulate, se tinde la înlăturarea plafonării instituite de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dispozițiile art. 38 alin. (6^1) nefiind aplicabile în această situație. A fost comunicată și o decizie (Decizia civilă nr. 334/A din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale) prin care a fost admisă în parte acțiunea reclamantului și au fost obligați pârâții la plata sumelor compensatorii prevăzute de art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, reprezentând diferența dintre venitul salarial net care i-a fost acordat în luna februarie 2018 și venitul salarial net acordat în perioada 1 mai 2018-15 noiembrie 2018, reținându-se că angajatorul nu a dovedit că, la nivelul ordonatorului de credite, s-ar fi depășit plafonul de 30%. ... 33. Curtea de Apel București a transmis o decizie în care instanța a apreciat că dispozițiile art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu sunt aplicabile speței deduse judecății. Opinia teoretică exprimată de judecătorii din cadrul Tribunalului București și Tribunalului Ilfov a fost în sensul că la stabilirea veniturilor salariale nete menționate în prima teză a art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 trebuie avute în vedere dispozițiile art. 25 din același act normativ. Teza referitoare la „suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25“ se referă la etapa ulterioară constatării îndeplinirii condițiilor din prima teză referitoare la existența unor venituri nete mai mici ca urmare a aplicării prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017. S-a arătat că dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează aplicarea etapizată a acesteia, astfel că alin. (6^1) se coroborează cu alin. (6) din același articol, ce prevede o etapă a aplicării legii la data de 1 ianuarie 2018, în ipoteza în care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit legii-cadru menționate anterior pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate. ... 34. Opinia teoretică exprimată de judecătorii Curții de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Iași a fost în sensul că, în ipoteza în care veniturile salariale nete determinate prin aplicarea art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 au fost micșorate în raport cu veniturile nete aferente lunii februarie 2018, devin incidente prevederile art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017. S-a reținut că prin includerea în dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, „dispoziții tranzitorii“, a alin. (6^1) s-a urmărit păstrarea cuantumului salariului net la nivelul lunii februarie 2018 în ipotezele în care, în aplicarea dispozițiilor tranzitorii ale Legii-cadru nr. 153/2017, începând cu luna martie 2018, drepturile salariale (stabilite potrivit legii, inclusiv prin încadrarea în plafonul prevăzut la art. 25) au devenit mai mici. Cu toate acestea, în opinia Tribunalului Iași s-a precizat că, în aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu pot fi ignorate prevederile alin. (6) al aceluiași articol sau cele ale art. 25, a cărui teză ultimă se referă la etapa ulterioară constatării îndeplinirii condițiilor din prima teză referitoare la existența unor venituri mai mici rezultate din aplicarea etapizată a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017. Opinia completurilor ce soluționează litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului Vaslui a fost în sensul că, dacă se probează că veniturile salariale nete ale reclamanților au fost micșorate față de veniturile nete aferente lunii februarie 2018, în atare situație devin incidente prevederile art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017. A fost înaintată, însă, o hotărâre judecătorească prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. ... 35. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul de recursuri în interesul legii nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ...