Decizia ÎCCJ nr. 301/2025 (HP)Punctul IV

IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 20. Instanța de trimitere a reținut că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 21. În acest sens a arătat că, în cauza de față, completul de judecată a fost învestit cu soluționarea unei cauze în recurs, acțiunea de fond privind stabilirea și plata unor drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, reclamantul solicitând obligarea pârâtului la plata indemnizației de delegare aferente perioadei 9.08.2021-9.12.2022. ... 22. Potrivit art. 7 lit. c) și e) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), indemnizația de încadrare reprezintă suma de bani corespunzătoare funcției, gradului, gradației și vechimii în funcție, prevăzută în anexele nr. I-IX, iar salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar. ... 23. Indemnizația de delegare este un venit salarial temporar, nepermanent, impus de o situație specială, neuzuală în munca funcționarului, justificată de specificul activității, iar componenta patrimonială a acestei indemnizații își are temeiul în nevoia de compensare a acestui disconfort temporar. ... 24. Este îndeplinită condiția ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept invocate, având în vedere că recurentul-pârât Inspectoratul de Poliție Județean Cluj a criticat prin recurs modalitatea de interpretare și aplicare a prevederilor legale ce fac obiectul sesizării și care impactează asupra condițiilor necesar a fi îndeplinite în vederea plății indemnizației de delegare, aspect ce se răsfrânge asupra pretențiilor reclamantului. ... 25. Astfel, în raport cu obiectul cererii deduse judecății la fond și al criticilor formulate în recurs, se impune a se stabili modalitatea de interpretare a dispozițiilor legale invocate în susținerea cererilor, respectiv a apărărilor părților. ... 26. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța de trimitere a constatat că instanța supremă nu a statuat prin decizii obligatorii asupra chestiunii de drept sesizate și aceasta nici nu face obiectul unui dosar în curs de soluționare. ... 27. S-a reținut totodată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură parțial derogatorie de la cea reglementată de art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că instanța de trimitere nu trebuie să mai evalueze caracterul de noutate al chestiunii de drept invocate, din preambulul ordonanței de urgență rezultând fără echivoc că scopul urmărit a fost cel al eliminării diferențelor de practică judiciară la nivelul instanțelor judecătorești care soluționează procese privitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum și litigii referitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal, astfel că orice chestiune de drept care se circumscrie sferei de reglementare a art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în condițiile acolo descrise, generează obligația, din partea completului de judecată, de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 28. Pe de altă parte, raportat la dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, subzistă condiția de admisibilitate ca sesizarea să vizeze o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi „lămurită“, deci care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu. În preambulul actului normativ menționat anterior se arată, de altfel, expres că „măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 29. Astfel cum s-a reținut constant în jurisprudența instanței supreme, obiectul procedurii pentru pronunțarea hotărârii prealabile este reprezentat de o normă de drept incompletă sau neclară, de un text de lege care, pe baza interpretării printr-o argumentație juridică adecvată, consistentă, poate primi înțelesuri și aplicări deopotrivă divergente în situații cvasiidentice și poate determina, în final, o jurisprudență neunitară. ... 30. În consecință, instanța de sesizare a apreciat că în cauză este îndeplinită condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o chestiune de drept care să fie reală, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept apte să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare. ... ...