Decizia ÎCCJ nr. 13/2025 (RIL)Punctul III

III. Orientările jurisprudențiale divergente 14. Autorul sesizării a arătat că în practica judiciară s-au evidențiat două opinii cu privire la problema de drept în discuție. ... 15. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că judecătoria este competentă să soluționeze acțiunile având ca obiect anularea dispozițiilor de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar pe domeniul public al municipalității, chiar și în situația în care nu se contestă ori nu este întocmit un proces-verbal de contravenție. ... 16. În argumentarea acestei orientări jurisprudențiale au fost reținute considerentele redate în continuare. ... 17. Măsura ridicării autovehiculului este dispusă de poliția locală în temeiul dispozițiilor art. 97 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 și potrivit atribuțiilor care revin poliției locale conform dispozițiilor art. 7 lit. h) din Legea nr. 155/2010, conținutul dispoziției de ridicare a vehiculului fiind prevăzut de art. 203^2 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 (Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002). ... 18. Măsura este calificată de dispozițiile art. 97 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 ca reprezentând o măsură tehnico-administrativă, fiind dispusă ca urmare a săvârșirii unei contravenții dintre cele prevăzute de art. 143 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002. ... 19. Chiar dacă actul juridic prin care s-a dispus această măsură reprezintă un act administrativ tipic, în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, este esențială împrejurarea că emiterea dispoziției de ridicare a vehiculului are ca premisă săvârșirea unei contravenții, astfel că acest act - dispoziția de ridicare a vehiculului - este emis în materie contravențională, care este reglementată prin norme juridice derogatorii de la dispozițiile Legii nr. 554/2004. ... 20. Dispoziția de ridicare a autovehiculului nu are regimul juridic al unei sancțiuni de sine stătătoare, independente de regimul contravențional incident în materia circulației rutiere, pentru ca apoi să se poată statua că actul ce conține stabilirea și executarea unei astfel de măsuri să aibă regim distinct de actele încheiate în mod obișnuit în cadrul tratamentului contravențional. ... 21. Procesul-verbal de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar pe domeniul public al municipalității, având ca premisă săvârșirea unei fapte de natură contravențională, nu poate fi detașat de regimul de ansamblu al raportului juridic contravențional, așa încât ridicarea autovehiculului poate fi calificată ca o măsură dispusă de organul constatator asociată celorlalte măsuri legale și necesare care configurează regimul juridic al răspunderii contravenționale. Cererea de anulare a dispoziției de ridicare are natura juridică a unei cereri accesorii, întrucât dispoziția de ridicare este emisă în cauză drept consecință a constatării săvârșirii unei contravenții sancționate printr-un proces-verbal de contravenție. ... 22. Măsura tehnico-administrativă este rezultatul direct al unei contravenții, astfel că și cererea privind anularea măsurii de ridicare se impune a fi analizată în contextul general al raportului de drept contravențional, competența de soluționare în primă instanță revenind judecătoriei, în baza art. 123 alin. (1) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 31 alin. (1) , art. 32 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 și art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002. ... 23. În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că, în situația în care nu se contestă ori nu este întocmit un proces-verbal de contravenție, tribunalul este competent să soluționeze acțiunile având ca obiect anularea dispozițiilor de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar pe domeniul public al municipalității, conform dispozițiilor art. 10 alin. (1) , art. 8 alin. (1) și art. 2 alin. (1) lit. c) și f) din Legea nr. 554/2004. ... 24. În susținerea acestei opinii jurisprudențiale s-au reținut, în esență, argumentele redate în continuare. ... 25. Dispoziția de ridicare a autoturismului constituie un act administrativ cu caracter individual, fiind emis de o autoritate publică locală - poliția locală, în regim de putere publică și în vederea executării în concret a legii, anume pentru ridicarea unui autovehicul despre care se pretinde a fi fost staționat neregulamentar pe partea carosabilă. ... 26. Art. 32 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 are în vedere doar acțiunile privind procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, respectiv acțiunile vizând controlul aplicării și executării sancțiunilor contravenționale principale și complementare, acestea revenind în competența de primă instanță a judecătoriei, pe când cererea de chemare în judecată astfel formulată nu are ca obiect un proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, ci anularea unui act administrativ unilateral - o dispoziție de ridicare a unui autovehicul - care nu privește o sancțiune contravențională principală sau complementară. ... 27. Au fost avute în vedere calificarea dată de art. 97 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 - aceea de măsură tehnico-administrativă, iar nu de sancțiune contravențională - și dispozițiile art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, care au stabilit competența materială de judecată cu caracter special în favoarea judecătoriei doar în ceea ce privește procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, nu și în cazul actelor ce dispun în mod separat măsuri tehnico-administrative. ... 28. Deși măsura tehnico-administrativă a ridicării autovehiculelor staționate neregulamentar își are ca premisă un raport juridic contravențional, putând fi stabilită în urma săvârșirii unei contravenții, anume fapta de a staționa neregulamentar, acest fapt nu este determinant sub aspectul stabilirii competenței de judecată a procesului vizând actul administrativ unilateral (dispoziție) prin care a fost dispusă o astfel de măsură litigioasă, atunci când acesta este diferit de procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, putând eventual prezenta relevanță pentru soluționarea fondului cererii de chemare în judecată referitor la legalitatea acelei măsuri. ... ...