Decizia ÎCCJ nr. 13/2025 (RIL)Punctul V

V. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 30. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat punctul său de vedere, în sensul că sesizarea este admisibilă și că prima orientare jurisprudențială este în acord cu litera și spiritul legii, pentru argumentele ce vor fi redate, în sinteză, în cele ce urmează. ... 31. Invocând Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 9 din 25 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015 (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 9/2015), se apreciază că împrejurarea că măsura ridicării și depozitării autovehiculului oprit ori staționat neregulamentar este dispusă printr-un act administrativ [dispoziția emisă de poliția locală în temeiul prevederilor art. 7 lit. h) din Legea nr. 155/2010], ca urmare a constatării săvârșirii unei contravenții prin care au fost încălcate dispoziții legale privind oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, separat de procesul-verbal prin care a fost aplicată sancțiunea contravențională principală pentru aceeași faptă, nu este de natură a schimba calificarea juridică a măsurii tehnico-administrative și nici raportul de accesorialitate dintre măsura tehnico-administrativă și sancțiunea contravențională principală, raport din care rezultă și apartenența acestei măsuri la instituția juridică a răspunderii contravenționale, cu toate consecințele ce decurg din această apartenență, în planul competenței materiale procesuale de soluționare a acțiunilor îndreptate împotriva actului administrativ unilateral cu caracter individual prin care a fost dispusă măsura tehnico-administrativă. ... 32. La nivel conceptual, raportul de accesorialitate din care rezultă apartenența măsurii tehnico-administrative la materia dreptului contravențional nu este determinată de un criteriu de ordin temporal, care ar presupune emiterea dispoziției de ridicare și depozitare a autovehiculului, subsecvent întocmirii procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională, ci rezultă din săvârșirea unei fapte unice, care se încadrează în sfera ilicitului contravențional. ... 33. Măsura tehnico-administrativă a ridicării autovehiculelor staționate sau oprite neregulamentar, prevăzută de art. 97 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 și de art. 203 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, nu poate avea o existență juridică de sine stătătoare, independent de constatarea săvârșirii unei contravenții la regimul circulației rutiere, care atrage răspunderea contravențională a făptuitorului. ... 34. Măsura prevăzută de art. 97 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 are natura juridică a unui act juridic administrativ, iar relațiile sociale disciplinate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privesc circulația pe drumurile publice. Aceste relații sociale sunt protejate prin sancțiuni de natură contravențională, în acest concept fiind inclusă și ridicarea vehiculelor, măsură care, în fapt, prin conținut și finalitate, reprezintă o sancțiune contravențională complementară. ... 35. Au fost invocate, totodată, deciziile Curții Constituționale nr. 521 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 5 februarie 2014 (Decizia Curții Constituționale nr. 521/2013), și nr. 545 din 24 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 29 februarie 2024 (Decizia Curții Constituționale nr. 545/2023), subliniindu-se că adoptarea primei orientări jurisprudențiale nu intră în contradicție cu cele statuate de instanța de contencios constituțional prin paragraful 21 al Deciziei nr. 545/2023, de vreme ce considerentul în care a fost exprimată natura juridică a dispoziției de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar a fost enunțat pentru a se demonstra că, și atunci când dispoziția a fost emisă separat de procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, persoana interesată are posibilitatea de a se adresa instanțelor judecătorești, în scopul desființării măsurii. ... 36. De asemenea, s-a arătat că prima orientare jurisprudențială se bazează pe un raționament similar celui care a stat la baza pronunțării Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 28 din 6 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 31 ianuarie 2022 (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 28/2021). ... 37. Ridicarea vehiculelor staționate neregulamentar intervine în contextul în care operează răspunderea contravențională, ceea ce implică existența unor garanții procesuale specifice procedurii contravenționale atât în situația în care, concomitent cu măsura tehnico-administrativă, se aplică o sancțiune contravențională principală, cât și atunci când aplicarea măsurii tehnico-administrative a ridicării vehiculului este disociată de aplicarea sancțiunii contravenționale principale. ... 38. Respectarea unor garanții procesuale nu poate depinde de voința agentului constatator, iar natura de act administrativ a dispoziției emise de poliția locală, care a dispus ridicarea autovehiculului staționat neregulamentar, nu poate aduce atingere unității de procedură în materie contravențională. ... ...