Decizia ÎCCJ nr. 21/2025 (RIL)Punctul VI

VI. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 22. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat, în principal, că recursul în interesul legii este inadmisibil, arătând că, din jurisprudența atașată sesizării se observă că nu este îndeplinită condiția referitoare la existența unei probleme de drept soluționate în mod diferit de instanțele judecătorești, prin hotărâri definitive, anexate actului de sesizare a instanței supreme. ... 23. Astfel, divergența de jurisprudență sub aspectul raportului dintre dispozițiile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 361/2022 și dispozițiile art. 997 din Codul de procedură civilă este doar aparentă, întrucât niciuna dintre hotărârile judecătorești indicate de autorul sesizării cu recurs în interesul legii pentru exemplificarea celei de-a doua orientări jurisprudențiale nu susține caracterul total derogatoriu al reglementării pe care legea specială o conține, față de condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, astfel cum acestea sunt instituite în reglementarea de drept comun în materie procesual civilă, în sensul că, prin trimiterea la procedura ordonanței președințiale, judecătorii fondului, învestiți cu soluționarea cererii având ca obiect suspendarea unor măsuri pe care art. 22 din Legea nr. 361/2022 le califică drept represalii îndreptate împotriva avertizorilor în interes public, ar dispensa judecătorii fondului de orice analiză a condițiilor de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială. ... 24. Dimpotrivă, întocmai hotărârilor prin care autorul recursului în interesul legii a exemplificat prima orientare din jurisprudență, Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă, prin Decizia nr. 916 din 15 decembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.278/110/2023, și Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă, prin Decizia nr. 355 din 5 decembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.507/88/2023, și prin Decizia nr. 3 din 9 ianuarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.537/88/2023, deși pe calea unor considerente au afirmat caracterul special și derogatoriu al normei conținute de art. 23 alin. (3) din Legea nr. 361/2022, au realizat, totuși, o anumită analiză asupra condițiilor de admisibilitate a cererilor de ordonanță președințială, adaptat caracterului specific al cauzelor cu care au fost învestite și, pentru a dispune suspendarea unor acte de sancționare disciplinară a reclamanților, au stabilit, pe baza probelor administrate, existența unei puternice aparențe de drept în favoarea reclamanților care au dobândit calitatea de avertizori în interes public, în sensul prevederilor art. 3 pct. 7 din Legea nr. 361/2022, prin efectuarea unor raportări sau divulgări publice a unor informații referitoare la încălcări ale legii, obținute în context profesional. ... 25. Astfel, nu se poate considera că aceste hotărâri judecătorești soluționează diferit problema de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii. ... 26. De altfel, din jurisprudența atașată sesizării rezultă că analiza condiției speciale privind „aparența de drept“ presupune și implică aspecte de probațiune ce îi revin exclusiv instanței de judecată. ... 27. Prin urmare, din această perspectivă, se constată că soluțiile diferite pronunțate în cauzele indicate de autorul sesizării sunt rezultatul aprecierii unor circumstanțe particulare ce țin de aplicarea in concreto a dispozițiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 361/2022 la situații de fapt distincte și nu rezultă din interpretarea neunitară a acestor dispoziții legale prin raportare la prevederile art. 997 din Codul de procedură civilă. ... 28. În subsidiar, pe fondul problemei de drept, Ministerul Public a apreciat că, prin trimiterea conținută de prevederile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 361/2022 la procedura ordonanței președințiale, legiuitorul a prezumat doar condiția urgenței în ceea ce privește soluționarea cererilor de suspendare a măsurilor indicate în conținutul art. 22 din aceeași lege ca reprezentând represalii sau tentative de represalii îndreptate împotriva avertizorilor în interes public și că, prin această trimitere, legea specială nu derogă de la prevederile art. 997 din Codul de procedură civilă, în sensul că, pentru soluționarea cererilor de suspendare formulate pe calea ordonanței președințiale, este în continuare necesară verificarea condițiilor de admisibilitate vizând: aparența dreptului în favoarea reclamantului, caracterul provizoriu al măsurii solicitate și neprejudecarea fondului. ... 29. Scopul pentru care a fost instituită norma specială prevăzută în Legea nr. 361/2022 este acela de a acorda o protecție sporită avertizorilor în interes public, legiuitorul prezumând urgența înlăturării măsurilor represive îndreptate împotriva acestora, ceea ce justifică trimiterea făcută de art. 23 alin. (3) din Legea nr. 361/2022 la procedura ordonanței președințiale. ... 30. Sintagma „pe calea ordonanței președințiale“ indică concluzia că procedura ordonanței președințiale este aplicabilă în completarea legii speciale, având în vedere că legiuitorul face trimitere expresă la aplicarea dispozițiilor prevăzute la art. 997 și următoarele din Codul de procedură civilă. ... 31. Ipoteza în care s-ar admite că dispozițiile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 361/2022 reprezintă o normă specială, derogatorie, care nu impune analizarea condițiilor de admisibilitate stabilite prin ordonanța președințială, ar echivala cu împrejurarea că simpla pretindere, de către reclamant, a calității de avertizor în interes public ar determina, de plano, admiterea cererii de suspendare a executării măsurilor considerate ca fiind represalii. ... 32. Or, legiuitorul conferă instanței posibilitatea și nu obligația de a dispune suspendarea executării măsurilor prevăzute la art. 22 din Legea nr. 361/2022. ... 33. În consecință, în cazul soluționării cererii de suspendare a măsurilor prevăzute la art. 22 din legea specială, reglementată de art. 23 alin. (3) din Legea nr. 361/2022, vor fi analizate condițiile de admisibilitate prevăzute de lege în cazul ordonanței președințiale, respectiv aparența de drept, caracterul vremelnic al măsurii și neprejudecarea fondului. ... 34. Doar urgența nu trebuie analizată, întrucât legiuitorul a prezumat această condiție, prevăzând expres că măsurile se iau pe calea ordonanței președințiale, astfel că nu se impune verificarea acesteia de către instanță. ... 35. În concluzie, în temeiul dispozițiilor art. 517 din Codul de procedură civilă, Ministerul Public a solicitat, în principal, respingerea recursului în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Bacău, ca inadmisibil, iar, în subsidiar, admiterea acestuia și pronunțarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii. ... ...