Decizia ÎCCJ nr. 8/2021 (RIL)Punctul VII

VII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 28. Procurorul general a apreciat că recursul în interesul legii este inadmisibil. ... 29. În acest sens a arătat că din examinarea hotărârilor judecătorești anexate rezultă că nu s-a analizat problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări, ci pur și simplu completul care a soluționat conflictul de competență a fost compus dintr-un singur judecător sau din 2/3 judecători, nefiind expuse considerentele care au stat la baza unei astfel de opțiuni. ... 30. A susținut că cele două orientări prezentate de autorul sesizării reprezintă, în realitate, considerații teoretice exprimate de instanțele care au răspuns solicitării de a menționa dacă au identificat practică judiciară în materie. ... 31. Or, în punctul de vedere exprimat de procurorul general se arată că admisibilitatea mecanismului de unificare a jurisprudenței reprezentat de recursul în interesul legii nu poate fi fundamentată pe existența unor opinii divergente exprimate de instanțele de judecată la nivel teoretic. ... 32. Cu privire la fondul sesizării, procurorul general a apreciat că prima orientare jurisprudențială este în spiritul și în litera legii. ... 33. În argumentarea acestei opinii a arătat că hotărârea instanței de regulator nu este pronunțată în urma unei judecăți în fond, ci în urma soluționării unui incident procedural. ... 34. De altfel, s-a subliniat faptul că art. 135 din Codul de procedură civilă, care reglementează soluționarea conflictelor de competență, este situat în cuprinsul cap. IV intitulat „Incidente procedurale privitoare la competența instanței“ al titlului III din același cod. ... 35. Referitor la compunerea completului care pronunță regulatorul de competență, în doctrină s-a arătat că trebuie pornit de la faptul că instanța are de soluționat un incident procedural, deci o problemă de drept apărută în cursul judecății, dar care nu poate fi soluționată de instanța înaintea căreia s-a ivit. ... 36. În consecință, instanța superioară și comună va judeca în aceeași compunere în care judecă instanțele aflate în conflict. ... 37. În mod excepțional, întrucât la Înalta Curte de Casație și Justiție completurile de judecată se compun întotdeauna din 3 judecători, conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, la această instanță regulatorul de competență trebuie pronunțat în complet compus din 3 judecători. ... ...