Decizia CCR nr. 343/2017Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța de judecată susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 25 alin. (1) privind dreptul la liberă circulație, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 26 privind viața intimă, familială și privată. În acest sens, arată că, în temeiul art. 16 alin. (2) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, se poate dispune suspendarea dreptului la indemnizația de creștere a copilului, în măsura în care plătitorul indemnizației constată că nu mai este îndeplinită cerința prevăzută de art. 12 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, respectiv aceea de a locui în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile. Noțiunea de „a locui în România“ a fost înțeleasă diferit de către părți. Dacă reclamanta consideră că cerința de „a locui în România“ nu exclude deplasarea în străinătate într-un stat membru al Uniunii Europene pentru o perioadă scurtă și determinată de timp, pârâtul apreciază că această condiție exclude posibilitatea de a părăsi teritoriul României, caz în care se impune suspendarea dreptului la plata indemnizației de creștere a copilului. Astfel, prevederile de lege criticate încalcă art. 25 alin. (1) din Constituție, în măsura în care acestea pot fi interpretate în sensul că deplasarea în străinătate pentru o perioadă scurtă și determinată de timp, indiferent de scopul deplasării, fără a fi operată o schimbare de domiciliu sau de reședință, atrage după sine suspendarea unui drept la o indemnizație acordată în condițiile legii. Condiționarea, prin lege, a acordării indemnizației de creștere a copilului de obligația de a locui în țară și de a nu părăsi teritoriul României reprezintă, fără îndoială, o măsură care înfrânge libertatea de circulație a cetățenilor. O asemenea condiție poate apărea, în prezența textelor constituționale, ca o veritabilă sancțiune pentru cei care locuiesc, fie și temporar, în afara țării. Pe de altă parte, nu se poate considera nici că faptul de a locui în străinătate ar fi practic incompatibil cu dreptul de a primi indemnizația de creștere a copilului prevăzută de lege. Mai mult, nu se poate susține că dreptul de a primi indemnizație de creștere a copilului ar fi corelativ cu îndeplinirea unor obligații ce presupun prezența obligatorie în țară a celor în cauză, precum participarea la formarea veniturilor sectorului public, din care se alimentează cheltuielile ocazionate de plata indemnizațiilor maternale. ...