Decizia CCR nr. 249/2017Punctul 11

11. Avocatul Poporului arată că nu poate fi reținută critica autorului excepției, potrivit căreia textul legal ar fi neclar, întrucât nu distinge după cum ajutorul este permis ori prohibit de lege, deoarece ajutorul dat făptuitorului este calificat prin scopul urmărit, și anume împiedicarea sau îngreunarea cercetărilor întro cauză penală, tragerea la răspundere penală, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate. Infracțiunea fiind una de pericol, iar nu de rezultat, consumarea ei are loc în momentul în care, săvârșindu-se acțiunea sau inacțiunea incriminată, este creată starea de pericol social pentru activitatea de înfăptuire a justiției. În ceea ce privește noțiunea de „făptuitor“, apreciază că, spre deosebire de vechea reglementare care utiliza noțiunea de „infractor“, în actuala reglementare legiuitorul a optat pentru angajarea răspunderii penale a celui care favorizează și atunci când ajutorul este dat unei persoane care a comis o faptă prevăzută de legea penală, dar care, în situația concretă, nu întrunește toate trăsăturile esențiale ale infracțiunii. Apreciază că textul legal criticat este enunțat cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Așa fiind, susține că, în cauza de față, elementele infracțiunii nu necesită alte intervenții din partea legiuitorului, fiind îndeplinite cerințele calitative ale legii, inclusiv previzibilitatea, în acord cu prevederile art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, constată că textul legal criticat este deopotrivă aplicabil tuturor persoanelor aflate în ipoteza descrisă de norma juridică, fără discriminări pe considerente arbitrare, astfel încât nu se poate reține încălcarea art. 16 din Legea fundamentală. ...