Decizia ÎCCJ nr. 142/2025 (HP)Punctul IV

IV. Punctul de vedere al Completului de judecată care a formulat sesizarea A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 17. Procedând la analiza condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, titularul sesizării a apreciat că acestea sunt întrunite cumulativ. ... 18. În acest sens s-a arătat că sesizarea a fost formulată întrun litigiu aflat în faza apelului, pe rolul Tribunalului Timiș -Secția a II-a civilă, care judecă cauza în ultimă instanță, potrivit art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, întrucât privește un litigiu ce decurge din aplicarea Legii nr. 77/2016. ... 19. Totodată, a apreciat că soluționarea pe fond a cauzei depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere. În acest context, instanța de trimitere a făcut o prezentare succintă a litigiului, fără însă a argumenta îndeplinirea acestei condiții de admisibilitate. ... 20. Instanța de trimitere a mai reținut îndeplinirea condiției noutății chestiunii de drept și a dificultății de interpretare. ... 21. Astfel, a arătat că, deși prin Decizia nr. 7/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a interpretat prevederea cuprinsă în art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 în ceea ce privește solicitarea stingerii obligațiilor în etapa executării silite, după finalizarea prin adjudecare a imobilului ipotecat, nu a fost supusă analizei și posibilitatea adaptării contractului de credit. Practica instanțelor privind echilibrarea contractelor în etapa executării silite este incipientă, întrucât doar după intrarea în vigoare a Legii nr. 52/2020 au fost modificate prevederile Legii nr. 77/2016, în special în privința cazurilor de impreviziune, instanțele de judecată soluționând pe fond cereri de adaptare a contractelor de credit. ... 22. În ceea ce privește dificultatea de interpretare a dispozițiilor legale noi cuprinse în Legea nr. 77/2016, în acord cu cele statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 432/2021, problema de drept vizează posibilitatea consumatorului, după declararea scadenței anticipate a contractului de credit și începerea executării silite, de a solicita adaptarea contractului sau doar stingerea obligației de plată, existând o imposibilitate vădită a continuării contractului. ... 23. Instanța de trimitere a arătat că, în practica judiciară, există două interpretări: – o primă opinie este în sensul că adaptarea contractului nu mai este posibilă în etapa executării silite, astfel încât consumatorul poate beneficia de prevederile Legii nr. 77/2016 în etapa executării silite numai sub forma dării în plată; ... – o a doua opinie este în sensul că adaptarea contractului este permisă și în etapa executării silite, dat fiind caracterul prioritar al echilibrării și continuării contractului de credit, precum și faptul că declararea scadenței anticipate este tocmai o consecință a impreviziunii. ... ... 24. În fine, s-a mai arătat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acestor chestiuni de drept prin decizii de speță sau decizii pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare, astfel cum rezultă din evidențele electronice ale instanței supreme. ... ... B. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării 25. Instanța de trimitere a apreciat că prezentarea opiniei asupra chestiunii de drept ar echivala cu o antepronunțare, în condițiile în care ar avea influență asupra soluției ce se va pronunța asupra apelului exercitat în cauză. ... 26. Prin urmare, tribunalul a apreciat că nu este oportună prezentarea propriului punct de vedere, fără ca acest lucru să atragă o eventuală inadmisibilitate a sesizării, invocând Decizia nr. 43/2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... ... ...