Decizia CCR nr. 204/2017Punctul 7

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate instituie discriminări, deoarece dispozițiile art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII, capitolul II, din Legea-cadru nr. 284/2010, referitoare la ajutoarele acordate la trecerea în rezervă cu drept de pensie, sunt în vigoare și nu au fost abrogate prin nicio lege. În perioada 2010-2015 au fost adoptate acte normative succesive prin care s-a dispus scoaterea temporară din dreptul pozitiv a dispozițiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII, capitolul II, din Legea-cadru nr. 284/2010, fiind suspendată temporar plata ajutoarelor prevăzute în lege. Se arată că, în condițiile în care Constituția nu definește situațiile extraordinare în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență și nici Legea nr. 24/2000 nu definește cazurile speciale la care face referire, art. 66 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 ar trebui să ofere suficiente elemente care să constituie tot atâtea garanții legale împotriva abuzului, garanții care să determine caracterizarea unei situații ca fiind „extraordinară“, „specială“, formularea din lege fiind mult prea generală și nu cuprinde elementele obiective care impun concluzia situației „speciale“, „extraordinare“, „excepționale“. Sintagmele folosite de legiuitor în textele legale vizate statuează expres asupra faptului că este suspendată aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 284/2010, pe durata determinată prevăzută în conținutul actului normativ de suspendare, însă dispoziția de suspendare nu suprimă dreptul. Aceasta întrucât, potrivit art. 66 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, la expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare. Împrejurarea de a suspenda pe o durată de mai mulți ani o normă care recunoaște existența unui drept patrimonial se transformă întro măsură cu caracter permanent, iar aceasta echivalează cu însăși înlăturarea dreptului, ceea ce nu este legal. Cu toate că Guvernul are, potrivit Constituției, delegare legislativă, acesta nu deține puteri de legiferare, care constituie atributul exclusiv al Parlamentului, potrivit art. 73 din Constituție. Mai susțin că dreptul reclamanților la plata ajutoarelor în discuție este recunoscut și de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, în sensul că ajutoarele reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale, legiuitorul fiind liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare etc., putând dispune chiar încetarea acordării unor astfel de măsuri. Numai că, în cazul dat, deși legiuitorul nu a intervenit pentru suprimarea ajutoarelor, în fapt, amânarea repetată a plății ajutoarelor, pe parcursul a 6 ani, echivalează cu suprimarea nelegală a dreptului, chiar și în condițiile în care legea de suspendare are doar caracter temporar, măsura de suspendare nefiind proporțională cu situația care a determinato. ...