Decizia CCR nr. 209/2017Punctul 4

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Se arată că exercitarea dreptului la viață intimă, în cazul persoanelor condamnate, a căror existență se desfășoară o bună bucată de timp într-un mediu închis, nu poate fi făcută în aceleași condiții cu exercitarea aceluiași drept în cazul persoanelor libere. Se susține, prin urmare, că dreptul anterior menționat de către persoanele aflate în detenție este exercitat în condiții specifice cadrului în care vizitele intime urmează să se desfășoare. Se arată, de asemenea, că există o egalitate creată prin lege și o egalitate creată în cadrul legii și că legiuitorul a creat o stare de drept care să asigure persoanelor aflate în situații identice condiții identice de exercitare, creând o situație de egalitate în lege și prin lege. Se mai susține că taxa notarială pentru o astfel de procedură este una modică, neexistând o discriminare bazată pe avere între persoanele care trebuie să o plătească și cele care își pot exercita dreptul la vizită intimă fără a plăti o astfel de sumă și că, dimpotrivă, conform art. 70 din Legea nr. 254/2013, persoanele condamnate pot obține venituri din munca prestată în penitenciar și pot să primească bani din partea membrilor familiei sau a altor persoane, bani care pot fi folosiți pentru plata de taxe notariale. ...