Decizia ÎCCJ nr. 58/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării 30. Temeiul prezentei sesizări îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ special care se completează cu dispozițiile de drept comun, prevăzute de art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, așa cum trimite în mod expres art. 4 din ordonanța de urgență. ... 31. Procedând la analiza admisibilității sesizării, se constată că nu sunt îndeplinite condițiile cerute cumulativ de prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, potrivit cărora: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 32. Pentru atingerea scopului acestui mecanism juridic special de prevenire a jurisprudenței neunitare la nivelul instanțelor naționale, legiuitorul a instituit mai multe condiții de admisibilitate, ce pot fi grupate astfel: – sesizarea să fie formulată în cadrul unui proces dintre cele enumerate, limitativ, la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, aflat în curs de judecată în primă instanță sau în calea de atac; ... – sesizarea să expună o chestiune dificilă de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... – verificările să releve faptul că asupra chestiunii de drept respective instanța supremă nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 33. Totodată, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă „motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“ [art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă]. ... 34. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept dificile, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, în practica Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a reținut că această cerință de admisibilitate a sesizării se referă la caracterul real și serios al problemei de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție. În acest sens s-a statuat în mod constant că, în declanșarea procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, pentru înlăturarea oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (deciziile Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 53 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1191 din 29 noiembrie 2024; nr. 61 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 18 decembrie 2024; nr. 62 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024; nr. 76 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 13 ianuarie 2025; nr. 80 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 14 ianuarie 2025; nr. 81 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1250 din 12 decembrie 2024). ... 35. Analizând îndeplinirea tuturor acestor condiții, Înalta Curte de Casație și Justiție constată, primordial, că litigiul în care a fost declanșat prezentul mecanism al pronunțării unei hotărâri prealabile face parte din cele limitativ prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi salariale ale personalului salarizat din fonduri publice, fiind pe rolul unui complet de judecată specializat în litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului Buzău. ... 36. Apoi, se constată că tribunalul solicită clarificări cu privire la aplicarea unor prevederi din contractul colectiv de muncă, ceea ce este incompatibil cu mecanismul hotărârii prealabile. ... 37. Întrebarea tribunalului se referă la respectarea și punerea în aplicare a contractului colectiv de muncă, astfel cum el a fost convenit și acceptat de către părți, respectiv dacă reclamanții sunt îndreptățiți la calcularea salariului de bază gradația 0, cu care se înmulțesc coeficienții grilei salariale din anexa nr. 1 la nivelul anului 2022. ... 38. Instanța de trimitere nu urmărește interpretarea unei chestiuni de drept, ci dorește clarificări privind aplicarea contractului colectiv de muncă la situația litigioasă în cauză, însă modul de aplicare a unui contract colectiv de muncă nu se încadrează în ipoteza mecanismului hotărârii prealabile. ... 39. Aplicarea unui anumit contract colectiv de muncă la o anume situație de fapt reprezintă o chestiune de fapt, nu de drept, întrucât această operațiune implică analiza faptelor și a circumstanțelor specifice fiecărui caz, spre deosebire de chestiunile de drept care implică interpretarea și aplicarea normelor legale abstracte și care pot face obiectul unei hotărâri prealabile. ... 40. Pe de altă parte, chestiunea de drept referitoare la interpretarea și aplicarea art. 100 și 105 din Legea nr. 367/2022, menționată de instanța de trimitere doar în expunerea punctului său de vedere, nu ridică probleme de interpretare și aplicare, neîndeplinind cerința existenței unei chestiuni dificile de drept, așa cum este menționat în mod expres în paragraful 9 din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 41. Instanța de trimitere nu a demonstrat dificultatea problemei de drept, respectiv că aceasta ar fi susceptibilă de interpretări diferite și ar putea genera divergențe serioase de jurisprudență, care să fie inconciliabile din perspectiva sa. ... 42. Dimpotrivă, din cadrul punctului de vedere exprimat de instanța de trimitere în respectarea art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă reies argumente în favoarea unei singure soluții, ceea ce nu este de natură să susțină teoria existenței unei probleme dificile de drept, ce necesită implicarea instanței supreme în vederea clarificării ei. ... 43. Totodată, încheierea instanței de trimitere nu cuprinde argumente privind caracterul îndoielnic, lacunar sau neclar al prevederilor art. 100 și 105 din Legea nr. 367/2022 și nu se motivează în ce constă dificultatea de interpretare a normelor menționate. ... 44. Susținerile reclamanților din cuprinsul cererii de chemare în judecată nu sunt de natură a demonstra dificultatea raționamentului logico-juridic, iar o analiză a normelor legale incidente în cauză demonstrează că acestea sunt clare, accesibile și previzibile. ... 45. În plus, în contextul lipsei jurisprudenței naționale privind problema supusă judecății, curțile de apel au transmis puncte de vedere teoretice cvasiunanime referitoare la modalitatea de interpretare a acestei chestiuni de drept, în același sens exprimat și de instanța de trimitere. ... 46. Or, Înalta Curte de Casație și Justiție are rolul de a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților sau dificultăților de interpretare a unor texte de lege, scopul prezentei proceduri nefiind acela de a transfera litigiul instanței supreme. ... 47. În considerarea tuturor argumentelor expuse, se constată că cerința esențială privind existența unei chestiuni de drept dificile nu este îndeplinită, ci instanța de trimitere solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să rezolve fondul cauzei deduse judecății, prin confirmarea punctului său de vedere. ... 48. În concluzie, se constată că sesizarea Tribunalului Buzău - Secția I civilă, Complet specializat litigii de muncă și asigurări sociale, nu este admisibilă, nefiind întrunite condițiile pentru declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ...