Decizia ÎCCJ nr. 57/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 30. Temeiul prezentei sesizări îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ special care se completează cu dispozițiile de drept comun, prevăzute de art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, așa cum trimite în mod expres art. 4 din ordonanța de urgență menționată. ... 31. Procedând la analiza admisibilității sesizării, se constată că nu sunt îndeplinite condițiile cerute cumulativ de prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, potrivit cărora: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 32. Pentru atingerea scopului acestui mecanism juridic special de prevenire a jurisprudenței neunitare la nivelul instanțelor naționale, legiuitorul a instituit mai multe condiții de admisibilitate, ce pot fi grupate astfel: – sesizarea să fie formulată în cadrul unui proces dintre cele enumerate, limitativ, la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, aflat în curs de judecată în primă instanță sau în calea de atac; ... – sesizarea să expună o chestiune dificilă de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... – verificările să releve faptul că asupra chestiunii de drept respective instanța supremă nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 33. Totodată, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă „motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“ [art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă]. ... 34. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept dificile, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, în practica Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a reținut că această cerință de admisibilitate a sesizării se referă la caracterul real și serios al problemei de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție. În acest sens, s-a statuat în mod constant că, în declanșarea procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, pentru înlăturarea oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (de exemplu, Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; Decizia nr. 62 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 9 octombrie 2017). ... 35. Analizând îndeplinirea tuturor acestor condiții, Înalta Curte de Casație și Justiție constată, primordial, că litigiul în care a fost declanșat prezentul mecanism al pronunțării unei hotărâri prealabile nu face parte dintre cele limitativ prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 36. Potrivit art. 1 coroborat cu paragraful 4 din preambulul ordonanței de urgență, acest act normativ are în vedere doar procesele privitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum și litigiile referitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal, ceea ce înseamnă că litigiile privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale se referă la personalul care anterior pensionării a fost plătit din fonduri publice. ... 37. În acest caz, sesizarea privește un litigiu în care reclamanta, în calitate de moștenitoare a soțului său decedat, a solicitat obligarea casei județene de pensii la acordarea și plata indemnizației de gratitudine ce i s-ar fi cuvenit acestuia pentru perioada anterioară decesului, în considerarea certificatului de revoluționar eliberat în temeiul Legii nr. 341/2004. ... 38. Așadar, soluționarea acestei cauze nu pune în discuție condiția ca autorul reclamantei să fi făcut parte din categoria persoanelor salarizate din fonduri publice, astfel că nu este îndeplinită cerința ca litigiul să privească „stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale“ ale personalului plătit din fonduri publice. ... 39. Pe de altă parte, în concepția Legii nr. 341/2004, indemnizația de gratitudine este un beneficiu financiar onorific acordat de stat unor categorii speciale de persoane (foști deținuți politici, veterani de război, luptători în Revoluția Română din Decembrie 1989) ca formă de recunoștință pentru meritele ori sacrificiile acestora și se achită din bugetul de stat, și nu din bugetul asigurărilor sociale, nefiind așadar condiționată de plata contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale. ... 40. În acest context se reține că, potrivit dispozițiilor art. 4^3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004: „Reglementările prevăzute de legislația privind pensiile, proprie fiecărui plătitor, referitoare la stabilire, plată, modificare, suspendare, reluare, încetare, expertizare, revizuire, contestare și recuperare a sumelor încasate necuvenit, se aplică și indemnizațiilor prevăzute de lege, dacă aceasta nu dispune altfel.“ ... 41. Or, reglementând domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin art. 1, legiuitorul delegat a stipulat că: „(2) Prezenta ordonanță de urgență se aplică și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1) .“ ... 42. Această analogie privind regimul juridic nu schimbă însă natura juridică a indemnizațiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, indemnizații ce reprezintă un beneficiu distinct acordat de stat în temeiul unor condiții speciale. ... 43. Se observă, așadar, că indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 nu fac obiectul de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legea specială făcând trimitere la legislația privind pensiile cu referire la stabilirea, plata, modificarea, suspendarea, reluarea, încetarea, expertizarea, revizuirea, contestarea și recuperarea sumelor încasate necuvenit, iar nu la natura juridică a acestora. ... 44. De altfel, statuarea vizând neîncadrarea indemnizației de gratitudine în categoria pensiilor sau altor prestații de asigurări sociale la care se referă prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se regăsește consacrată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 23 din 27 ianuarie 2025 (nepublicată). ... 45. Totodată, se reține că din considerentele încheierii de sesizare rezultă neechivoc faptul că instanța de trimitere a apreciat asupra admisibilității sesizării, exclusiv prin raportare la prevederile speciale ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, constatând că acțiunea cu a cărei soluționare a fost învestită se încadrează în categoria proceselor prevăzute de dispozițiile acestei ordonanțe de urgență, iar asupra chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 46. Prin urmare, deși titulara sesizării, respectiv curtea de apel, învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, avea sarcina identificării corecte a naturii juridice a drepturilor reglementate prin norma supusă interpretării, totuși, a considerat că, în cauză, se impune a uza de procedura specială de sesizare, și nu de cea generală, reglementată de prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ...