Decizia ÎCCJ nr. 50/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 33. Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care se completează, în mod corespunzător, cu dispozițiile dreptului comun, Codul de procedură civilă, astfel cum se și statuează expres prin art. 4 din ordonanță. ... 34. În contextul normativ indicat, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; (iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 35. Verificându-se întrunirea acestor cerințe legale în raport cu elementele sesizării, rezultă că nu sunt îndeplinite toate exigențele procedurale menționate pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare. ... 36. Referitor la primele două condiții legale se reține că Dosarul nr. 1.075/97/2023 se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal, care judecă pricina în recurs, în conformitate cu dispozițiile art. 96 pct. 3 din Codul de procedură civilă cu referire la art. 536 din Codul administrativ, obiectul litigiului fiind circumscris domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 37. În legătură cu cea de-a treia condiție enunțată, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în mod constant, în jurisprudența sa, că obiectul sesizării pentru o hotărâre prealabilă îl poate constitui o chestiune de drept dacă, prin consecințele pe care le produce, interpretarea normei are aptitudinea de a determina soluționarea cauzei pe fond, adică rezolvarea raportului juridic dedus judecății. ... 38. Plecând de la situația factuală a existenței buletinului de expertizare a factorilor de risc pentru locul de muncă ocupat de un funcționar public al administrației publice locale, se constată că instanța de trimitere solicită a se stabili dacă, în interpretarea art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu referire la anexa nr. VIII capitolul I lit. B și art. 11 alin. (1) -(3) din aceeași lege și raportat la dispozițiile art. 7, 8 și 9 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017 și anexa la regulament - lit. a) , reclamantul beneficiază de sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază în condițiile în care ordonatorul de credite nu a aprobat locurile de muncă și categoriile de personal care își desfășoară activitatea în condiții periculoase sau vătămătoare, iar bugetul de venituri și cheltuieli al angajatorului nu cuprinde sumele necesare acordării sporului și, de asemenea, dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, respectiv cele ale art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 limitează, începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 39. În opinia instanței de trimitere, disputa poartă asupra posibilității acordării sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, pretins de reclamantă în temeiul art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 și al art. 1 din capitolul I lit. B al anexei nr. VIII din aceeași lege cu trimitere la lit. a) din anexa la Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017, prin raportare la punctul de vedere al pârâtei conform căruia sumele prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli de personal aprobate au fost insuficiente până la sfârșitul anului 2018, astfel încât nu a putut fi stabilit și nici acordat sporul pentru condiții de muncă la nivelul prevăzut de regulament. ... 40. Conform opiniei exprimate în încheierea de sesizare, acordarea sporului pentru condiții de muncă deosebite în limitele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 569/2017 intră în responsabilitatea ordonatorului de credite, care trebuie să respecte dispozițiile art. 11 alin. (3) și ale art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 și să se încadreze în sumele prevăzute pentru cheltuielile de personal din bugetul de venituri și cheltuieli aprobat, iar lipsa fondurilor necesare plății sporului reprezintă o chestiune subsecventă stabilirii dreptului, care nu poate înlătura acordarea lui, după cum prevederile din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu sunt de natură a plafona acest spor. ... 41. Se observă că instanța de trimitere nu punctează divergența de interpretare și/sau aplicare a textelor de lege supuse analizei, nu invocă în concret o ambiguitate de conținut a vreunei norme juridice, din cele invocate, ci solicită o îndrumare pentru a gestiona soluționarea cauzei pe fond. ... 42. Întrebarea adresată instanței supreme nu are în vedere lămurirea condițiilor legale pentru stabilirea și acordarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare cuprinse în lege și regulament (de exemplu, stabilirea categoriilor de personal destinatare ale normei ce se cere a fi interpretată, stabilirea criteriilor de identificare a locurilor de muncă periculoase etc.), ci posibilitatea instanței de trimitere de a stabili acordarea acestui spor exclusiv în funcție de buletinele de expertizare emise de autoritățile abilitate în lipsa finalizării procedurii instituite prin Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017, deși prin aceasta se încalcă principiului legalității prevăzut de art. 6 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, conform căruia „drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme juridice de forța legii, cu excepția hotărârilor prevăzute la art. 11 alin. (1) , conform principiilor enunțate de art. 120 din Constituția României, republicată, dar cu încadrare între limitele minime și maxime prevăzute prin prezenta lege“. ... 43. În cauză, verificarea premiselor sesizării, determinate de circumstanțele concrete ale litigiului și de modalitatea în care a fost formulată întrebarea, și anume dacă sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare poate fi stabilit și acordat de către instanța de judecată în cazul în care ordonatorul principal de credite nu a emis un act administrativ prin care să stabilească locurile de muncă și categoriile de personal, precum și mărimea concretă a sporului prevăzut în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 și condițiile de acordare a acestuia confirmă faptul că instanța care a formulat întrebarea prealabilă nu are o dificultate de interpretare punctuală, de principiu, a normelor de drept substanțial indicate în sesizare, ci urmărește identificarea soluției ce urmează a o adopta prin raportare la finalizarea sau nu a procedurii administrative impuse de lege în sarcina ordonatorului de credite. ... 44. Or, procedura reglementată de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privește interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept care poate conduce la apariția unei practici neunitare, stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă, a elementelor care conturează raționamentul juridic, prin care să se recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. ... 45. Deși lămurirea modalității de interpretare și aplicare a normelor legale în cadrul mecanismului hotărârii prealabile are scopul de a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege, în lipsa unor asemenea ipoteze care să reflecte caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, împrejurări ce nu au fost prezentate nici de către instanța de trimitere, rămâne atributul exclusiv al acesteia din urmă să soluționeze cauza cu judecata căreia a fost învestită, aplicând, în acest scop, metodele de interpretare a normelor juridice recunoscute în dreptul intern. ... 46. De altfel, Legea-cadru nr. 153/2017 prevede, la art. 23, că locurile de muncă și categoriile de personal, precum și mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc, în cel mult 60 de zile de la publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională sau a fiecăreia dintre autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate. ... 47. Anexa nr. VIII din Legea-cadru nr. 153/2017 privește familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“. ... 48. Potrivit art. 1 din capitolul I lit. B - Reglementări specifice funcționarilor publici din anexa nr. VIII anterior menționat, funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar corespunzător timpului lucrat; locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților funcționarilor publici, în limita prevederilor din Regulamentul elaborat potrivit legii, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens. ... 49. În aplicarea art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, a fost adoptat Regulamentul privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă, precum și condițiile de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ din administrația publică locală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017. ... 50. Acest regulament stabilește locurile de muncă, categoriile de personal și mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă, respectiv a sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, precum și condițiile de acordare a acestora, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ din administrația publică locală, prin art. 8 fiind instituită obligația ordonatorului principal de credite de aprobare a locurilor de muncă, a categoriilor de personal și de stabilire concretă, de la caz la caz, a sporurilor pentru personalul care își desfășoară activitatea în condiții periculoase sau vătămătoare. ... 51. În lumina celor expuse se reține că sesizarea formulată nu privește o problemă de drept aptă să devină sursa unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare. ... 52. Alte argumente de inadmisibilitate a cererii de sesizare decurg din: – Decizia nr. 76 din 18 noiembrie 2024, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat în sensul că: „În conformitate cu aceste prevederi din regulamentul-cadru emis în baza dispozițiilor din legea-cadru care au impus stabilirea pentru fiecare familie ocupațională a condițiilor concrete de acordare a sporurilor, prin care sunt stabilite limitele minime și maxime ale cotei procentuale a sporului, criteriile pentru stabilirea concretă a cotelor de spor în cadrul procentelor aprobate, revine ordonatorului de credite, cu respectarea acestora, obligația să stabilească mărimea concretă a sporului. Instanța de judecată nu poate proceda la stabilirea unui cuantum concret al sporului, ci poate doar să cenzureze refuzul nejustificat al ordonatorului de credite de acordare a sporului în limitele reglementate și să stabilească în sarcina acestuia obligații specifice pentru determinarea cuantumului concret, în conformitate cu dispozițiile care prevăd acordarea sporului din Legea-cadru nr. 153/2017 și Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018. (…) În condițiile în care sporul pentru condiții deosebit de periculoase nu este reglementat într-un cuantum fix, însă sunt stabilite limita minimă și limita maximă, iar personalul prevăzut de lege are dreptul la spor din momentul îndeplinirii condițiilor specifice prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, precum și a celor prevăzute de regulamentul-cadru emis pentru punerea în aplicare a dispozițiilor care prevăd acordarea sporului, legea conferă ordonatorului de credite un drept de apreciere pentru determinarea mărimii concrete a sporului, însă dreptului ordonatorului de credite îi corespunde obligația corelativă de a-l exercita cu respectarea prevederilor legale“. (paragrafele 122, 124); ... – Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat în sensul că la acordarea sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare trebuie să se țină seama de plafonul prevăzut de art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... ... 53. Trebuie însă remarcat, astfel cum rezultă și din opinia instanței de trimitere, dar și din punctele teoretice exprimate, că problema lipsei fondurilor necesare plății sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare (generată de nebugetarea cuantumului necesar de către ordonatorul de credite), precum și cea a plafonării cuantumului sporului (care a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție) sunt chestiuni subsecvente stabilirii și recunoașterii dreptului, care însă nu se opun recunoașterii sale și care nu pot fi examinate în lipsa stabilirii legăturii cu cauza. ... 54. Ca atare, se constată că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi valorificat atât timp cât condițiile restrictive de admisibilitate nu sunt cumulativ îndeplinite. ... 55. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...