Decizia ÎCCJ nr. 23/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 40. Temeiul prezentei sesizări îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ special care se completează cu dispozițiile de drept comun prevăzute de art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, așa cum trimite în mod expres art. 4 din ordonanța de urgență. ... 41. Procedând la analiza admisibilității sesizării, se constată că nu sunt îndeplinite condițiile cerute cumulativ de prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, potrivit căruia: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 42. Pentru atingerea scopului acestui mecanism juridic special de prevenire a jurisprudenței neunitare la nivelul instanțelor naționale, legiuitorul a instituit mai multe condiții de admisibilitate, ce pot fi grupate astfel: – sesizarea să fie formulată în cadrul unui proces dintre cele enumerate, limitativ, la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, aflat în curs de judecată în primă instanță sau în calea de atac; ... – sesizarea să expună o chestiune dificilă de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... – verificările să releve faptul că asupra chestiunii de drept respective instanța supremă nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 43. Totodată, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă „motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“ [art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă]. ... 44. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept dificile, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, în practica Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a reținut că această cerință de admisibilitate a sesizării se referă la caracterul real și serios al problemei de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție. În acest sens, s-a statuat în mod constant că, în declanșarea procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, pentru înlăturarea oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (de exemplu, Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016,Decizia nr. 62 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 9 octombrie 2017). ... 45. Analizând îndeplinirea tuturor acestor condiții, Înalta Curte de Casație și Justiție constată, primordial, că litigiul în care a fost declanșat prezentul mecanism al pronunțării unei hotărâri prealabile nu face parte dintre cele limitativ prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 46. Potrivit art. 1 coroborat cu paragraful 4 din preambulul ordonanței de urgență, acest act normativ a avut în vedere doar procesele privitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum și litigii referitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal, ceea ce înseamnă că litigiile privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale se referă la personalul care anterior pensionării a fost plătit din fonduri publice. ... 47. În acest caz, sesizarea privește un litigiu în care reclamantul, pensionar, solicită recalcularea indemnizației de gratitudine lunară conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 341/2004, prin aplicarea coeficientului de 1,1% asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul în care se face plata, respectiv pentru perioada 2015-2024 și în continuare. Totuși, reclamantul nu a făcut parte din categoria persoanelor salarizate din fonduri publice, astfel că nu este îndeplinită cerința ca litigiul să privească „stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale“ ale personalului plătit din fonduri publice. ... 48. Pe de altă parte, deși, potrivit dispozițiilor art. 4^3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, „Reglementările prevăzute de legislația privind pensiile, proprie fiecărui plătitor, referitoare la stabilire, plată, modificare, suspendare, reluare, încetare, expertizare, revizuire, contestare și recuperare a sumelor încasate necuvenit, se aplică și indemnizațiilor prevăzute de lege, dacă aceasta nu dispune altfel“, în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin art. 1, legiuitorul delegat a stipulat clar și limitativ domeniul de aplicare a acesteia: „(1) Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal. (2) Prezenta ordonanță de urgență se aplică și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1) .“ ... 49. Se observă așadar că indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 nu fac obiect de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legea specială făcând trimitere în art. 4^3 alin. (2) la legislația privind pensiile doar în ceea ce privește stabilirea, plata, modificarea, suspendarea, reluarea, încetarea, expertizarea, revizuirea, contestarea și recuperarea sumelor încasate necuvenit. ... 50. Această asimilare însă nu schimbă natura juridică a indemnizațiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, care rămân indemnizații cu caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, acestea nefiind incluse nici în categoria pensiilor, dar nici în cea a prestațiilor de asigurări sociale, cu regim juridic distinct și consacrare constituțională. ... 51. Prin urmare, natura juridică a indemnizației prevăzute de Legea nr. 341/2004, a pensiei și a altor prestații sociale rămâne distinctă și specifică fiecărui tip de beneficiu. ... 52. Trimiterea legislativă din Legea nr. 341/2004 stabilește un singur aspect, acela că procedurile și regulile din materia pensiilor se aplică în mod corespunzător și la aceste indemnizații, dacă nu se prevede altfel, evitând astfel repetarea inutilă a reglementărilor în acte normative diferite. ... 53. Prin urmare, tribunalul, ca primă instanță învestită cu soluționarea acestui litigiu, nu putea sesiza Înalta Curte de Casație și Justiție cu chestiunea de drept în temeiul prevederilor speciale ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... ...