Decizia CCR nr. 56/2017Punctul 15

15. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin că interpretarea art. 305 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală este compatibilă cu Constituţia doar în măsura în care urmărirea penală „in rem“ se efectuează numai până la momentul identificării persoanei care a săvârşit infracţiunea. În caz contrar, dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil şi principiul egalităţii armelor sunt suprimate de puterea de interpretare acordată procurorului care administrează întregul probatoriu al acuzării numai în baza unei ordonanţe de începere a urmăririi penale „in rem“. Această modalitate arbitrară de aplicare a prevederilor criticate face posibilă administrarea de către acuzare a întregului material probator în defavoarea suspectului/inculpatului, sub pretextul unei urmăriri penale „in rem“, lipsindu-l astfel pe acesta de dreptul său constituţional prevăzut de art. 24 alin. (2) din Constituţie, şi anume acela de a fi asistat de avocat în tot cursul procesului, făcând inaplicabile prevederile art. 92 din Codul de procedură penală referitoare la Drepturile avocatului suspectului şi inculpatului. ...