Decizia CCR nr. 7/2017Punctul 5

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile art. 3 lit. c) liniuţa a 4a din Legea nr. 146/1997 încalcă norma constituţională prevăzută de art. 56 alin. (2) din Constituţie, întrucât baza legală pe care este aşezată obligaţia de plată a taxei de timbru nu este una justă. Arată că taxa de timbru prevăzută de Legea nr. 146/1997 reprezintă o taxă parafiscală care se colectează în temeiul unor norme juridice adoptate special în acest scop, făcându-se venit la bugetul de stat. Prin raportare la art. 56 alin. (2) din Constituţie, prevederile art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 prevăd o sarcină fiscală excesivă, impunând o obligaţie disproporţionată faţă de scopul propus, aducând atingere drepturilor particularilor în raport cu interesul public, cu consecinţa încălcării unor drepturi fundamentale, precum dreptul de acces la justiţie şi dreptul de proprietate. Aşa fiind, introducerea unei taxe exorbitante de 3% pentru o cerere care, deşi vizează o valoare determinată sau determinabilă a cererii de partaj, este considerată neevaluabilă în bani, reprezintă în opinia autorilor excepţiei o injustă aşezare a taxei respective. ...