Decizia CCR nr. 783/2016Punctul 5

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 297 alin. (2) din Codul penal încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 20 referitor la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi la cele ale art. 21 privind nediscriminarea din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În acest sens, arată că dezincriminarea, prin dispoziţiile art. 297 alin. (2) din noul Cod penal, a faptei de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi în modalitatea normativă referitoare la crearea pentru o persoană a unei situaţii de inferioritate pe temei de opinie sau convingeri - faptă care era prevăzută de art. 247 din Codul penal din 1969 - generează discriminare, întrucât permite crearea unor situaţii de inferioritate pe aceste temeiuri. Consideră că art. 247 din Codul penal din 1969 nu reprezintă altceva decât transpunerea în dreptul penal a principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, fără privilegii şi fără discriminări, principiu consacrat atât de Constituţie, cât şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Susţine că principiul egalităţii în drepturi pune pe acelaşi plan discriminarea/privilegierea pe motiv de opinie cu discriminarea/privilegierea pe motiv de sex sau de rasă. Apreciază că încălcarea principiului egalităţii în drepturi nu vizează numai ipoteza în care unei persoane îi este îngrădit exerciţiul unui anume drept prevăzut de lege în timp ce altei persoane îi este respectat dreptul respectiv, ci vizează şi ipoteza în care o persoană este pusă într-o situaţie de inferioritate - de exemplu, pe temei de opinie - faţă de o altă persoană care este tratată în mod privilegiat, în sensul că i se permite să facă mai mult decât prevede legea. În consecinţă, crearea unei astfel de situaţii de inferioritate trebuie luată în considerare atât în sensul discriminării, cât şi în sensul privilegierii, care este numită şi discriminare pozitivă. ...