Decizia CCR nr. 766/2016Paragraful 6

4. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate formulate de un număr de 65 de deputaţi, aceştia invocă atât motive de neconstituţionalitate extrinsecă, privind procedura de adoptare a actului normativ criticat, cât şi motive de neconstituţionalitate intrinsecă. Referitor la motivele de neconstituţionalitate extrinsecă, în primul rând, autorii obiecţiei susţin că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, astfel cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, deoarece amendamentele adoptate la Camera Deputaţilor modifică conţinutul reglementării şi generează o configuraţie semnificativ deosebită a actului normativ faţă de forma adoptată în Camera de reflecţie, în speţă Senatul României. În acest sens invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 1 din 14 ianuarie 2015 şi nr. 1 din 11 ianuarie 2012. Analiza amendamentelor la legea criticată depuse la Camera Deputaţilor evidenţiază faptul că reglementarea a căpătat alt conţinut juridic faţă de cel rezultat din prima Cameră sesizată, unde reglementarea a fost adoptată tacit, legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 20/2016 având forma transmisă de Guvernul României. La Camera Deputaţilor au fost introduse 39 de amendamente care, însă, nu au fost înregistrate şi discutate în Senatul României. Aceste amendamente modifică conţinutul actului normativ, triplând impactul bugetar al măsurilor de creştere salarială reglementate de Guvern prin ordonanţa de urgenţă supusă aprobării şi modificând data intrării în vigoare a acestora din anul bugetar 2017 la 1 decembrie 2016. O asemenea modificare transferă impactul bugetar din bugetul anului viitor în bugetul anului în curs, fapt ce constituie şi un motiv intrinsec de neconstituţionalitate. Camera Deputaţilor nu putea adopta legea decât în situaţia în care ar fi retransmis Senatului legea pentru o nouă dezbatere asupra amendamentelor care nu au fost dezbătute în fond decât în Camera Decizională, pentru îndeplinirea celor două criterii care alcătuiesc principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.