Decizia CCR nr. 681/2016Paragraful 27

CCR · decizie de neconstituționalitate · 23.11.2016 · dosar 2.337
Paragraful 27
22. În expunerea de motive a legii se invocă jurisprudenţa acestei Curţi de până în anul 2010, fără a se avea în vedere întreaga evoluţie jurisprudenţială referitoare la instituţia juridică a protecţiei liderilor sindicali, aşadar şi Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015, de asemenea obligatorie erga omnes, în unitatea sa dată de dispozitiv şi considerentele ce îl susţin. Soluţia acolo pronunţată şi considerentele care au fundamentat-o sunt de natură să cristalizeze o concepţie exprimată şi în jurisprudenţa de până la acel moment, pe care Curtea o invocă în mod expres în considerentele Deciziei nr. 814 din 24 noiembrie 2015. Scopul circumstanţierii realizate de Curte în această din urmă decizie a fost acela de a elimina orice interpretare ce ar putea exista în sensul că legiuitorul ar putea consacra o interdicţie legală cu caracter absolut de concediere a liderilor sindicali. Toate argumentele reţinute în jurisprudenţa de până în 2015 în sprijinul ideii de protecţie legală a liderilor sindicali, nu pot privi decât activitatea specifică efectiv desfăşurată ca lideri de sindicat. Acesta nu înseamnă o lipsire de protecţie împotriva eventualelor abuzuri ale angajatorilor, întrucât, aşa cum Curtea a reţinut în Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015, "instanţele judecătoreşti, în cadrul analizării legalităţii deciziei de concediere a unui salariat care are şi o funcţie eligibilă într-un organism sindical, sunt cele care examinează dacă există vreo legătură între motivul de concediere avut în vedere (prevăzut la art. 61 - motive care ţin de persoana salariatului sau art. 65 - motive care nu ţin de persoana salariatului, din Codul muncii) şi îndeplinirea mandatului pe care salariatul care ocupă o funcţie eligibilă în cadrul organismului sindical l-a primit de la salariaţii din unitate, angajatorului revenindu-i, potrivit art. 272 din Codul muncii, sarcina de a dovedi legalitatea deciziei de concediere. În cazul în care se constată vreo legătură între motivul de concediere şi activitatea de îndeplinire a mandatului pe care salariatul care ocupă o funcţie eligibilă într-un organism sindical l-a primit de la salariaţii din unitate, decizia de concediere a acestuia este nelegală, în baza art. 220 alin. (2) din Codul muncii, potrivit căruia, «pe toată durata exercitării mandatului, reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate»" (paragraful 38).
Sursa oficială ↗