Decizia ÎCCJ nr. 13/2025 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept supusă interpretării 12. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, la data de 4 octombrie 2023, cu nr. 26.865/3/2022, reclamanții - personal de specialitate asimilat judecătorilor și procurorilor în cadrul Ministerului Justiției au solicitat să se dispună obligarea pârâtului Ministerul Justiției la recalcularea și plata efectivă a drepturilor lor salariale, începând cu 16 octombrie 2018 și în continuare pentru viitor, cu includerea unui procent de 2% pe zi din indemnizațiile de încadrare brută lunară, reprezentând echivalentul diurnei stabilite potrivit art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, drept acordat în favoarea procurorilor numiți în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în temeiul art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, fără limitarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017; obligarea pârâtului să le plătească diferențele dintre drepturile salariale pe care ar fi trebuit să le încaseze începând cu data de 16 octombrie 2018 până la zi, cu includerea unui procent de 2% pe zi din indemnizațiile de încadrare brută lunară, reprezentând echivalentul diurnei stabilite potrivit art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, fără limitarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, și drepturile salariale care le-au fost efectiv plătite în această perioadă, actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală penalizatoare, calculate de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective. ... 13. Prin încheierea de ședință din 21 februarie 2023 a fost admisă excepția necompetenței funcționale a Secției a II-a contencios administrativ și fiscal și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Secției a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului București, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei secții cu nr. 26.865/3/2022*. ... 14. Prin Sentința civilă nr. 5.725 din 19 octombrie 2023, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a respins, ca fiind prescrise, pretențiile aferente perioadei anterioare datei de 4 octombrie 2019, iar în rest, pe fond, a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată. ... 15. Pentru a pronunța această soluție, pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că reclamanții au calitatea de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor în cadrul Ministerului Justiției, nefiind judecători sau procurori, astfel că nu sunt îndreptățiți a fi salarizați la nivelul procurorilor din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, nefiind beneficiari ai dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004. ... 16. Prima instanță a apreciat că din textul art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 rezultă că beneficiul drepturilor de detașare în cazul unor procurori numiți, iar nu detașați, a fost reglementat expres doar în favoarea procurorilor numiți în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție. ... 17. În ce privește presupusa discriminare invocată de reclamanți, aceasta reprezintă opțiunea legiuitorului de a recunoaște expres aceste drepturi numai procurorilor numiți în Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție. ... 18. S-a mai avut în vedere că Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și Ministerul Justiției (unde activează reclamanții din prezenta cauză, în calitate de personal asimilat) au competențe diferite, astfel încât procurorii numiți în cadrul lor nu desfășoară aceeași activitate, existând diferențe și în privința condițiilor de numire, condiții de vechime și de grad. ... 19. Prin urmare, prima instanță a conchis că procurorii numiți în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și personalul asimilat din cadrul Ministerului Justiției nu se află în condiții identice, astfel încât să fie supuși unui tratament identic. ... 20. De asemenea, s-a reținut că, prin raportare la practica instanței de contencios constituțional, instanța de judecată nu este competentă să dispună extinderea sferei de aplicare a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 și în privința personalului asimilat din cadrul Ministerului Justiției, pe argumentul încălcării principiului egalității în fața legii și a nediscriminării. ... 21. În ceea ce privește susținerea reclamanților referitoare la principiul salarizării la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare, corespunzător fiecărei/fiecărui funcții, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, potrivit dispozițiilor Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice (Legea nr. 71/2015) și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), astfel cum a fost amendată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, s-a arătat că nici din această perspectivă nu sunt întemeiate pretențiile reclamanților, nivelul maxim în plată fiind dat de cuantumul indemnizației de încadrare de care se bucură persoane cu funcții similare, iar nu de cuantumul venitului salarial lunar. ... 22. În analiza temeiniciei drepturilor solicitate, prima instanță a apreciat că prezintă relevanță Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 10 mai 2023, avându-se în vedere considerentele de la paragrafele 145-149, 172-175 prin care s-au stabilit, plecând de la analiza principiilor nediscriminării și egalității salariale, condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca reclamanții să poată beneficia de drepturile solicitate. ... 23. În acest context, prima instanță a constatat că numai judecătorii (care ocupă o funcție similară în cadrul autorității judecătorești) și procurorii (care ocupă o funcție similară în cadrul aceleiași instituții publice) care, în intervalul de referință 16 octombrie 2018-14 martie 2022, au îndeplinit, în mod cumulativ, cel puțin gradul de judecător de curte de apel sau procuror de parchet de pe lângă curtea de apel și o vechime efectivă de minimum 18 ani în funcția de judecător sau procuror ar putea pretinde că aplicarea normei de la art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 a creat efecte discriminatorii în privința lor, întrucât legiuitorul s-a abătut de la principiile de la art. 6 lit. b) - nediscriminarea - din Legea-cadru nr. 153/2017 și, ca atare, să invoce respectarea principiului egalității - art. 6 lit. c) din același act normativ, prin acordarea echivalentului indemnizației de încadrare suplimentar recunoscut doar în favoarea procurorilor numiți în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, pe durata funcționării acestei structuri. ... 24. Referitor însă la modalitatea de reparare a acestei discriminări, a constatat prima instanță că judecătorului nu îi este permis să creeze norme juridice (sens în care s-a statuat prin deciziile Curții Constituționale nr. 818, nr. 819, nr. 820 și nr. 821 din 3 iulie 2008, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008), dar nici nu îi este îngăduit să refuze a judeca pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă, potrivit art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă. ... 25. Astfel, instanța a reținut că vechimea în calitatea de personal asimilat din cadrul Ministerului Justiției nu poate fi avută în vedere, câtă vreme dispozițiile art. 88^5 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 303/2004, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fac trimitere expresă la vechimea efectivă în funcția de judecător sau procuror, ceea ce exclude valorificarea la calculul acestei vechimi a altor perioade asimilate. ... 26. Împotriva acestei sentințe a declarat apel una dintre reclamante, arătând că și-a întemeiat acțiunea nu numai pe criteriul discriminării salariale, ci, în mod special, pe acela al apartenenței la familia ocupațională „Justiție“. ... 27. S-a arătat că prin Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 s-a reținut că personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. ... 28. Apoi, a invocat cele reținute la paragraful 75 din Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018, precum și cele statuate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 29. Concluzionând, apelanta a susținut, contrar celor reținute de instanța de fond, că atât Curtea Constituțională, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept au statuat în sensul obligativității egalizării la maximum a indemnizațiilor magistraților/personalului asimilat acestora, care beneficiază de aceleași condiții și trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. ... 30. Totodată, a învederat că au fost deja pronunțate soluții definitive cu privire la aceste aspecte, unele chiar de Curtea de Apel București, pronunțate în favoarea persoanelor care îndeplinesc aceste funcții, referitoare chiar la personal asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției. ... 31. Același tip de soluție a fost pronunțat, în mod definitiv, și față de judecători care îndeplineau condițiile prevăzute cu titlu cumulativ de Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pe considerente de discriminare față de procurori. ... 32. A concluzionat apelanta că, întrucât prin hotărâri definitive, instanțele au admis cererile celor care îndeplineau condițiile prevăzute în Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, la data de 16 octombrie 2018 (data înființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și acordării de drepturi către procurorii din această structură de parchet), orice soluție contrară ar fi în prezent nu doar în contradicție cu această soluție obligatorie, dar și vădit discriminatorie față de persoanele din aceeași categorie de personal asimilat judecătorilor și procurorilor, iar nu doar față de procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023. ... 33. Așadar, având în vedere că și pentru judecătorii din instanțe și procurorii din celelalte parchete decât Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție acordarea drepturilor de diurnă de 2% se realizează prin asimilare de funcții cu procurorii din cadrul fostei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție, pe baza principiului nediscriminării, astfel cum a decis instanța supremă prin hotărârea prealabilă sus-menționată, același raționament se impune a fi utilizat și pentru personalul care are statut de personal asimilat judecătorilor și procurorilor și care a desfășurat activitate numai în această funcție, obținând grad profesional similar (minimum grad de curte de apel), aceștia fiind asimilați, potrivit legii, inclusiv cu procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în condiții identice de vechime și grad. ... 34. Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței atacate, ca legală și temeinică, susținând în esență că este neîntemeiată cererea reclamantei privind acordarea unei indemnizații egale cu cele ale procurorilor din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție care, pe lângă îndeplinirea unor atribuții specifice, au promovat, în vederea numirii, pe perioadă determinată, în urma unui concurs, fiind selectați, printre alte criterii, pe baza unei vechimi efective în funcția de procuror de minimum 18 ani și având cel puțin gradul de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel. ... ...