Decizia CCR nr. 646/2016Paragraful 22

16. Ca atare, Curtea constată că susţinerile autorilor excepţiei nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci au ca finalitate dovedirea caracterului inadmisibil al apelului procurorului, ca urmare a faptului că acesta nu avea niciun interes să promoveze o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care procesul a fost soluţionat în concordanţă cu opinia reprezentantului Ministerului Public care a participat la acesta şi care a agreat raportul de expertiză prin care s-au stabilit sumele pe care instanţa le-a acordat cu titlu de despăgubire pentru pierderea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor expropriate. Acestea sunt aspecte de fapt, care excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, în cadrul controlului a posteriori de constituţionalitate al legilor şi al ordonanţelor Guvernului examinează textele de lege criticate prin comparare cu dispoziţiile şi principiile cuprinse în Legea fundamentală, astfel cum rezultă din prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Analizarea conduitei procesuale concrete a reprezentantului Ministerului Public, a modului în care acesta a înţeles să îşi exercite atribuţiile şi a raţiunilor care l-au determinat să declanşeze controlul jurisdicţional prin promovarea căii de atac a apelului nu pot fi realizate de instanţa de contencios constituţional pe calea controlului de constituţionalitate.