Decizia CCR nr. 583/2016Paragraful 10

6. Face referire la Hotărârea din 27 octombrie 1994, pronunţată în Cauza Kroon şi alţii împotriva Olandei, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că interdicţia instituită de legea olandeză pentru femeia căsătorită de a contesta prezumţia de paternitate a soţului său cu privire la copilul conceput în timpul căsătoriei contravine art. 8 din Convenţie. De asemenea, în Hotărârea din 15 septembrie 2011, pronunţată în Cauza Schneider împotriva Germaniei, Curtea de la Strasbourg a reiterat principiul conform căruia noţiunea de viaţă de familie inclusă în textul art. 8 din Convenţie nu se referă exclusiv la o familie legitimă, ci se extinde şi în privinţa relaţiilor de familie de facto, existente între persoane care nu au oficializat relaţia. Astfel, un copil născut într-o familie de facto sau legitimă este ipso iure parte a acelei familii, prin simplul fapt al naşterii. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a extins protecţia oferită de art. 8 şi asupra potenţialelor relaţii de familie care se pot dezvolta între un copil născut în afara căsătoriei şi părintele său biologic. Factori relevanţi în determinarea existenţei reale a unor relaţii personale între aceştia sunt, pe de o parte, natura relaţiei dintre părinţii biologici şi, pe de altă parte, interesul vădit şi angajamentul părintelui biologic faţă de copil, atât înainte, cât şi după naşterea acestuia. Mai mult, conform jurisprudenţei constante a Curţii de la Strasbourg, relaţiile care nu pot fi calificate ca intrând indubitabil în sfera vieţii de familie se pot regăsi în sfera mai largă a vieţii private. În contextul unor proceduri legate de stabilirea sau contestarea paternităţii unui copil, instanţa europeană a statuat că "determinarea relaţiei legale dintre un bărbat şi copilul său poate privi viaţa sa de familie, însă, în măsura în care aceasta nu este bine conturată, în mod cert, clarificarea situaţiei priveşte viaţa sa privată, care înglobează şi aspecte legate de identitatea personală".