Decizia ÎCCJ nr. 10/2025 (HP)Punctul III

III. Expunerea procesului 10. Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale cu nr. 44.162/3/2017, reclamantul, persoană fizică, a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne și statul român prin Ministerul Finanțelor Publice, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună, în raport cu primul pârât, scoaterea din calculul „pensiei militare de stat“ (pensie de serviciu) a elementului „pensie suplimentară“ și adăugarea ei la cuantumul „pensiei militare de stat“, așa cum prevăd dispozițiile Legii nr. 223/2015 (forma inițială), și în raport cu cel de-al doilea pârât, în subsidiar, în măsura în care, din orice motive, ar fi respins primul capăt de cerere, obligarea la restituirea întregii sume reprezentând contribuția sa la fondul pentru pensia suplimentară (pilonul II de pensie), sumă actualizată cu indicele de inflație, precum și dobânda legală până la data plății efective. ... 11. Pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune și, pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. ... 12. Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive și inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, iar, pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată. ... 13. Prin Sentința civilă nr. 2.276 din 14 martie 2018 a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Ilfov. ... 14. Tribunalul Ilfov, prin Încheierea din 5 octombrie 2018, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a statului român prin Ministerul Finanțelor Publice, iar prin Sentința civilă nr. 1.868/2020 din 24 iulie 2020 a respins cererea formulată în contradictoriu cu statul român prin Ministerul Finanțelor Publice ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și a respins în rest acțiunea ca neîntemeiată. ... 15. În motivare, cu privire la excepție, s-a arătat că statul român prin Ministerul Finanțelor Publice nu a fost emitentul deciziei de pensionare, iar pe fondul cauzei s-a apreciat că stabilirea drepturilor de pensie s-a realizat cu respectarea art. 29, 30 și 108 din Legea nr. 223/2015, nemulțumirea reclamantului existând în privința modului de includere a procentului vizând pensia suplimentară în calculul drepturilor de pensie. ... 16. Forma art. 108 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, a făcut obiectul sesizării Curții Constituționale, la solicitarea reclamantului, instanța de contencios constituțional menținând jurisprudența anterioară referitoare la constituționalitatea textului legal indicat. ... 17. Împotriva acestor hotărâri reclamantul a declarat apel, iar prin Decizia nr. 412/2022 din 27 ianuarie 2022, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a respins apelul declarat de reclamant în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, a admis apelul declarat de reclamant împotriva Încheierii din 5 octombrie 2018 și a Sentinței civile nr. 1.868 din 24 iulie 2020, a anulat în parte încheierea și sentința civilă apelate în ceea ce privește soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului statul român prin Ministerul Finanțelor Publice și de respingere, în consecință, a cererii formulate în contradictoriu cu acesta și a trimis primei instanțe spre rejudecare cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâtul statul român prin Ministerul Finanțelor Publice. ... 18. În motivare s-a apreciat ca fiind fondate criticile apelantului privind Încheierea pronunțată din 5 octombrie 2018, prima instanță soluționând în mod eronat procesul fără a intra în judecarea fondului pretențiilor deduse judecății în contradictoriu cu intimatul pârât statul român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestuia; totodată, motivarea sumară, potrivit căreia „deliberând, tribunalul admite excepția lipsei calității procesual pasive a statului român prin Ministerul Finanțelor Publice, acesta nefiind emitentul deciziei de pensionare“, nu satisface exigențele art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă. ... 19. Astfel, obiectul pretențiilor deduse judecății în contradictoriu cu intimatul pârât nu a constat într-o contestație formulată împotriva unei anumite decizii de pensii. Potrivit acțiunii introductive, apelantul reclamant a solicitat, în raport cu intimatul pârât statul român prin Ministerul Finanțelor Publice, în subsidiar, în măsura în care ar fi respins primul capăt de cerere, obligarea acestuia la restituirea întregii sume reprezentând contribuția sa la fondul pentru pensia suplimentară (pilonul II de pensie), sumă actualizată cu indicele de inflație, precum și dobânda legală până la data plății efective. ... 20. Prin urmare, motivarea instanței în sensul că pârâtul intimat nu este emitentul deciziei de pensie este netemeinică, față de obiectul acțiunii în contradictoriu cu acesta. ... 21. În aplicarea principiului disponibilității, prima instanță era obligată să soluționeze cererea astfel cum a fost dedusă judecății de către reclamant, inclusiv sub aspectul fundamentului juridic al pretențiilor deduse judecății, astfel încât s-au anulat hotărârile apelate în ceea ce privește soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a statului român prin Ministerul Finanțelor Publice și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. ... 22. În ceea ce privește interpretarea eronată de către prima instanță a legislației incidente în materia pensiei suplimentare (în cuantum de 9% din pensia de serviciu) și a algoritmului de calcul ce ar fi trebuit să stea la baza calculării drepturilor de pensie, instanța de apel a respins ca nefondat apelul declarat în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, întrucât, raportat la prevederile art. 28-30 și 108 din Legea nr. 223/2015, sporul aferent pensiei suplimentare nu reprezintă un drept distinct de pensie brută, cu o existență de sine stătătoare, ci o componentă a acesteia, care se include în cuantumul pensiei militare, ce nu poate depăși plafonul de 85% din baza de calcul prevăzut de art. 28 din lege, relevantă, sub acest aspect, fiind jurisprudența Curții Constituționale, anume considerentele de la pct. 19 și 20 din Decizia nr. 652 din data de 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, și cele de la pct. 109 din Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, precum și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv Decizia nr. 13 din 15 martie 2021 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din data de 27 aprilie 2021. ... 23. În rejudecare, în cadrul Dosarului nr. 44.162/3/2017*, Tribunalul Ilfov a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept și suspendarea judecății cauzei. ... ...