Decizia CCR nr. 518/2016Paragraful 13

9. Avocatul Poporului susţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 123 din 25 aprilie 2001 şi nr. 1.162 din 28 septembrie 2010, prin care s-a reţinut că principiul autonomiei locale nu presupune totala independenţă şi competenţa exclusivă a autorităţilor publice din unităţile administrativ-teritoriale, ci acestea sunt obligate să se supună reglementărilor legale general valabile pe întreg teritoriul ţării. Se arată că împrejurarea în care, ulterior dispunerii de către organul judiciar a măsurii controlului judiciar, inculpatul trebuie să respecte anumite obligaţii nu constituie o imixiune a autorităţii judecătoreşti în activitatea autorităţii administraţiei publice. Se mai arată că instituţia controlului judiciar presupune o ingerinţă în exerciţiul unor drepturi fundamentale, însă textul criticat respectă exigenţele constituţionale ale restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.