Decizia ÎCCJ nr. 106/2024 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 32. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești, precum și opinii teoretice în problema ce face obiectul sesizării. ... 33. Astfel, într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că acele categorii de personal care beneficiază de sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase sunt îndreptățite, implicit, și la acordarea concediului de odihnă suplimentar, pe baza acelorași determinări, întrucât legiuitorul a urmărit să compenseze, atât prin sporuri salariale, cât și prin zile suplimentare de concediu de odihnă, efortul și riscurile suplimentare la care este expus acest personal. Această interpretare se bazează pe principiul echității și proporționalității, protecția sănătății și securității în muncă, respectarea drepturilor fundamentale ale salariaților, interpretarea sistematică a legislației. ... 34. În acest sens au pronunțat hotărâri judecătorești și au exprimat opinii teoretice Tribunalul Bacău - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Brașov, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Vaslui. ... 35. Într-o a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că acordarea concediului de odihnă suplimentar este un beneficiu distinct de acordarea sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, care se recunoaște în condițiile Legii nr. 31/1991, respectiv în baza stabilirii existenței condițiilor deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase - la locurile de muncă, pentru fiecare unitate, de inspectoratele de stat teritoriale pentru protecția muncii, pe baza determinărilor efectuate de către personalul încadrat în unitățile specializate ale Ministerului Sănătății, din care rezultă depășirea limitelor prevăzute de normele naționale de protecție a muncii. ... 36. În acest sens au pronunțat hotărâri judecătorești și au exprimat opinii teoretice Tribunalul Covasna - Secția civilă, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Giurgiu - Secția civilă, Tribunalul Ialomița - Secția civilă, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Vrancea - Secția I civilă, Tribunalul Brăila - Secția I civilă, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, Tribunalul Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale. ... 37. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au comunicat opinii teoretice. ... 38. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...