Decizia ÎCCJ nr. 90/2024 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizării 60. Admisibilitatea sesizării va fi circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență menționate la prevederile Legii nr. 134/2010, cu ale cărei dispoziții se completează. ... 61. În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente: – existența unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea lor ori de instanța competentă să le soluționeze (de dreptul muncii, de contencios administrativ și fiscal); ... – instanța de trimitere să judece cauza în primă instanță ori în calea de atac; ... – sesizarea să privească o chestiune de drept; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 62. Evaluând elementele sesizării, se constată că primele cerințe de admisibilitate, referitoare la titularul sesizării și existența unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sunt îndeplinite. ... 63. Se constată că Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a fost învestit cu o cerere de chemare în judecată formulată de un magistrat-asistent care își desfășoară activitatea la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu scopul de a i se recunoaște ca vechime în magistratură, valorificabilă la data stabilirii pensiei de serviciu, o perioadă de peste 20 de ani, în care reclamanta a avut calitatea de avocat. De asemenea, s-a solicitat obligarea Înaltei Curți de Casației și Justiție la emiterea unei adeverințe necesare stabilirii pensiei de serviciu, prin care să se recunoască perioada menționată mai sus ca fiind vechime în magistratură. ... 64. Așadar, instanța de trimitere a fost învestită cu soluționarea unui litigiu care se înscrie în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum este acesta descris în art. 1 alin. (2) din actul normativ menționat, titularul cererii de chemare în judecată fiind personal plătit din fonduri publice, respectiv magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 65. Instanța de trimitere este învestită cu soluționarea cauzei în fond, în virtutea competențelor ei legale conturate prin dispozițiile art. 269 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportate la art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă. ... 66. De asemenea, este îndeplinită și condiția de admisibilitate ca problema de drept să nu fi făcut obiectul unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 67. În privința condiției referitoare la caracterul esențial al lămuririi chestiunii de drept pentru soluționarea pe fond a cauzei în cadrul căreia s-a ivit chestiunea prejudicială, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în mod constant, în jurisprudența sa, că obiectul sesizării pentru o hotărâre prealabilă îl poate constitui o chestiune de drept, dacă, prin consecințele pe care le produce interpretarea normei de drept, are aptitudinea de a determina soluționarea cauzei pe fond, adică rezolvarea raportului de drept dedus judecății. ... 68. În cauză, chestiunea sesizată este cea dedusă judecății în litigiul cu soluționarea căruia a fost învestită instanța de trimitere, chiar dacă întrebarea, așa cum a fost formulată, nu surprinde detaliile semnificative care se conturează în cuprinsul încheierii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ce privesc ideea salvgardării vechimii în magistratură recunoscute prin raportare la legea anterioară (Legea nr. 303/2004), conform dispozițiilor art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 282/2023. ... 69. În esență, sesizarea instanței de trimitere relevă situația juridică a unei categorii profesionale distincte de personal plătit din fonduri publice, respectiv magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, aflați în funcție la data intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, și care nu aveau la data de 1.01.2024 o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în funcțiile de judecători, procurori, judecători de la Curtea Constituțională, magistrați-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, dar care aveau o vechime mai mare de 5 ani în funcția de avocat, ce a fost recunoscută ca vechime în magistratură potrivit Legii nr. 303/2004. ... 70. Dreptul disputat constă în recunoașterea vechimii în funcția de avocat, realizată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, ca vechime în magistratură, valorificabilă la stabilirea pensiei de serviciu după data de 1.01.2024. ... 71. Reclamanta susține că vechimea în magistratură de care a beneficiat potrivit Legii nr. 303/2004 a fost păstrată potrivit art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, chiar și după modificarea prin Legea nr. 282/2023, astfel încât poate fi valorificată în totalitate la stabilirea dreptului la pensie, pe când pârâta susține că, după 1.01.2024, vechimea în avocatură poate fi valorificată la stabilirea dreptului la pensie numai pentru o perioadă maximă de 5 ani, potrivit eșalonării stabilite prin art. II din Legea nr. 282/2023. ... 72. În lumina celor anterior expuse, se constată că sesizarea formulată privește o problemă de drept aptă să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare. ... 73. Necesitatea soluționării pe fond a sesizării răspunde nevoii de asigurare a uniformității jurisprudențiale, aceasta fiind formulată într-un litigiu care poate fi replicat la un număr mai mare de subiecți și care, astfel fiind, ar putea genera un impact direct și considerabil asupra bugetului general consolidat, în ipoteza dezvoltării unei jurisprudențe neunitare. ... 74. În ceea ce privește riscul dezvoltării unei jurisprudențe neunitare, acesta nu este cu totul exclus, fiind de menționat că până în prezent există o singură soluție definitivă asupra acestui tip de litigii, fiind pronunțată o hotărâre prin care s-a respins acțiunea reclamantului, fost consilier juridic și avocat, numit în funcția de judecător la momentul la care era în vigoare Legea nr. 303/2004, reținându-se că vechimea în funcția de judecător va fi cea prevăzută de lege la data deschiderii dreptului la pensie (Sentința civilă nr. 2.499 din 8.11.2023 a Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, Dosarul nr. 1.912/117/2023). ... 75. Opiniile colectivelor de judecători consultate au împărtășit mai multe soluții posibile. ... 76. Cum asigurarea unei clarificări asupra unei anume chestiuni de drept, de natură să asigure o jurisprudență unitară încă din faza incipientă a formării acesteia, se înscrie în rațiunea edictării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sesizare este admisibilă. ... ... XI.2. Asupra fondului chestiunii de drept 77. Așa cum s-a antamat deja cu prilejul cercetării admisibilității sesizării, chestiunea de drept relevată de cuprinsul încheierii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție vizează situația juridică a persoanelor numite în funcția de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție la momentul la care era în vigoare Legea nr. 303/2004 și care anterior au ocupat funcția de avocat pe o perioadă mai mare de 5 ani, dar care exercită dreptul la pensie după data de 1.01.2024. ... 78. Recurenta susține ideea menținerii vechimii în magistratură recunoscute prin raportare la legea anterioară (Legea nr. 303/2004), conform art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, și, respectiv, neconstituționalitatea modificării prin legea nouă a datelor relative la condițiile de acordare a pensiei de serviciu, valabile la data accederii în profesie. ... 79. În acest context, se constată că se pune problema interpretării art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 prin raportare la art. 86 din Legea nr. 303/2004, coroborate cu art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, dispoziții legale incidente la data de 15.01.2024, data când, în considerarea împlinirii condiției de vechime de 25 de ani, reclamanta putea să exercite dreptul la pensie de serviciu, inclusiv prin valorificarea perioadei cuprinse între 15.01.1999 și 30.11.2019, cât timp aceasta a îndeplinit funcția de avocat. ... 80. În continuare, se reține că, la data accederii în funcția de magistrat-asistent - 1.12.2019, art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 stabilea că magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se puteau pensiona la cerere, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și puteau beneficia de pensie de serviciu. Potrivit alin. (2) al art. 82, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție se puteau pensiona la cerere și înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiau de pensia prevăzută la alin. (1) , dacă aveau o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi au exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. ... 81. Noțiunea de vechime în magistratură era definită de art. 86 din Legea nr. 303/2004 ca fiind perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, auditor de justiție, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) , magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învățământul juridic superior acreditat. ... 82. Art. 86 din Legea nr. 303/2004 a prevăzut expres nu numai ce reprezintă vechimea în magistratură, ci și faptul că aceasta este aplicabilă și persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) și (2) . ... 83. Ulterior, prin Legea nr. 303/2022, care a abrogat Legea nr. 303/2004, forma anterioară modificării prin Legea nr. 282/2023, în vigoare de la data de 16.12.2022, s-a prevăzut la art. 211 că magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere și pot beneficia de pensie de serviciu. ... 84. Prin Legea nr. 282/2023, în vigoare de la data de 1.01.2024, art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 a fost modificat în sensul că magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în funcțiile de judecători, procurori, judecători la Curtea Constituțională, magistrați-asistenți la Înalta Curte de Casație și Justiție sau la Curtea Constituțională ori personal de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de pensie de serviciu. ... 85. Este evident că, începând cu 1.01.2024, vechimea de cel puțin 25 de ani necesară pensionării magistraților-asistenți nu mai putea fi realizată și în funcția de avocat, ci exclusiv în funcțiile menționate expres și limitativ de art. 211 alin. (1) din lege, fiind astfel restrânsă sfera funcțiilor juridice pentru care se acordă pensie de serviciu. ... 86. Din modul de redactare a art. 211 alin. (1) , respectiv prin enumerarea funcțiilor juridice în care poate fi realizată vechimea, fără a se face trimitere la noțiunea de vechime în magistratură, rezultă fără echivoc voința legiuitorului în sensul că numai o vechime de cel puțin 25 de ani realizată exclusiv în funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție sau de la Curtea Constituțională ori personal de specialitate juridică prevăzut la art. 221 poate fi luată în considerare la stabilirea dreptului la pensie de serviciu. Altfel spus, vechimea numai în funcțiile enumerate la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 este o condiție de exercitare a dreptului la pensia de serviciu după data de 1.01.2024. ... 87. Se observă că noua lege nu mai definește noțiunea de vechime în magistratură, singura mențiune privitoare la vechimea în magistratură regăsindu-se la titlul VI - Dispoziții tranzitorii și finale, art. 282 alin. (3) . ... 88. De asemenea, deși art. 282 din Legea nr. 303/2022 stabilește că persoanele care au beneficiat de vechime în magistratură în temeiul Legii nr. 303/2004 își păstrează această vechime, se constată că acest text de lege nu este în conflict cu prevederile art. 211 din Legea nr. 303/2022, condițiile legale ce trebuie îndeplinite pentru stabilirea dreptului la pensie rămânând cele prevăzute de art. 211 din Legea nr. 303/2022. ... 89. În vechea lege, pentru stabilirea dreptului la pensia de serviciu, art. 82 alin. (1) și (2) nu făcea trimitere la vechimea în magistratură definită de art. 86, ci, similar modului de reglementare regăsit și în noua lege, enumera limitativ funcțiile de specialitate juridică în care trebuia realizată vechimea de 25 de ani, respectiv funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. ... 90. În cazul pensionării anticipate, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 prevedea expres că aceștia beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1) , dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. De asemenea, se prevedea că la calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi au exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. ... 91. Rezultă, astfel, fără echivoc că, pentru stabilirea vechimii, valorificarea perioadei în care magistratul-asistent a exercitat funcția de avocat era permisă chiar de dispozițiile din Legea nr. 303/2004 care reglementau condițiile de exercitare a dreptului la pensie - art. 82 alin. (1) și (2) , fără a se raporta la prevederile art. 86 din aceeași lege. ... 92. Se mai reține că, respingând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (1) , (3) și (4) și ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, forma în vigoare ca urmare a republicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 332/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 16 mai 2006, a arătat că: „Legea nr. 303/2004 prevede dreptul la pensia de serviciu numai pentru judecători și procurori, iar nu și pentru categoriile de persoane cărora art. 86 le recunoaște vechimea în magistratură pentru perioada în care au îndeplinit funcțiile enumerate în acest text. Categoriile de persoane prevăzute la art. 86 din Legea nr. 303/2004 nu se află în aceeași situație juridică cu judecătorii și procurorii prin simplul fapt că nu îndeplinesc aceleași funcții. Astfel, așa cum Curtea Constituțională a stabilit în mod constant, în deplin acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, egalitatea în drepturi se raportează la identitatea situațiilor juridice în care se află subiectele de drept, de unde rezultă că la situații juridice diferite tratamentul juridic aplicabil poate să fie diferit, cu o justificare obiectivă și rațională.“ ... 93. Dispozițiile art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 nu derogă de la art. 211 și nu instituie un alt regim juridic al condițiilor de exercitare a dreptului la pensie de serviciu decât cel rezultat din art. 211 din lege. ... 94. De vreme ce art. 211 nu mai prevede că la calcularea vechimii de cel puțin 25 de ani se poate lua în considerare și perioada în care magistratul-asistent a exercitat profesia de avocat și întrucât acest text nu se completează cu art. 282 alin. (3) din lege, rezultă că perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcția de avocat, recunoscută ca vechime în magistratură potrivit Legii nr. 303/2004, nu poate fi valorificată la stabilirea dreptului la pensie după data de 1.01.2024, cu excepția situației derogatorii stabilite prin art. II din Legea nr. 282/2023. ... 95. Prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, așa cum au fost modificate prin art. I din Legea nr. 282/2023, au fost supuse controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională stabilind prin Decizia nr. 467 din 2 august 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 7 august 2023, că „norma analizată sub aspectul stabilirii unei vechimi efective în funcție de 25 de ani (fără perioade asimilate) nu contravine componentei instituționale a independenței justiției“ și că „vechimea efectivă în funcție este dimensionată la un nivel de 25 de ani de noua reglementare, realizând o îndreptare a unei soluții legislative cuprinse în reglementarea în vigoare și racordând-o la cerințele stabilite în Decizia Curții Constituționale nr. 900 din 15 decembrie 2020“. În această din urmă decizie, instanța de contencios constituțional a stabilit că „Pensia de serviciu fiind inerentă «carierei în magistratură», condiția vechimii de 25 de ani trebuie raportată la perioada de timp pe care persoana a dedicat-o efectiv acestei cariere, suportând în mod implicit incompatibilitățile, interdicțiile, responsabilitățile și riscurile pe care le presupune exercitarea profesiei judiciare, iar nu și perioada în care, spre exemplu, a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult, astfel cum prevede legea în vigoare“. ... 96. Mai trebuie precizat că posibilitatea legiuitorului de a modifica condițiile și criteriile de acordare a pensiilor a fost reținută de Curtea Constituțională în Decizia nr. 264 din 9 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 14 iulie 2023, referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin care s-a stabilit că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, dreptul la pensie, ca și celelalte forme de asistență socială se exercită în condițiile stabilite de lege. Prin urmare, legiuitorul este în drept să stabilească și să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situației specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate, atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și cuantum diferite ale pensiilor. Condițiile legale generale pentru acordarea pensiei de serviciu, reglementate de art. 82 din legea criticată, au caracter cumulativ și sunt următoarele: (i) existența unui raport de serviciu între persoana în cauză și una dintre instituțiile proprii sistemului judiciar sau asimilat; (ii) raportul de serviciu să aibă o anumită întindere în timp, reglementată la cel puțin 25 de ani. Fiecare dintre aceste cerințe are caracter sine qua non, lipsa oricăreia dintre ele determinând imposibilitatea obținerii pensiei de serviciu (a se vedea Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013). Or, de vreme ce legiuitorul a stabilit, uzând de marja sa de apreciere, o perioadă minimă necesară pentru obținerea beneficiului constând în pensia de serviciu în care persoana să fi exercitat anumite profesii expres determinate, rezultă că este rezonabil ca situațiile care nu corespund acestui standard să nu beneficieze de același regim juridic, deoarece nu se pot încadra în norma juridică de referință. ... 97. În final, se mai cuvine a fi menționat că aplicarea noilor dispoziții legale nu încalcă principiul neretroactivității legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată, întrucât aceste texte de lege se aplică celor care se înscriu la pensie după intrarea lor în vigoare, neluarea în considerare a vechimii în magistratură neavând semnificația aplicării legii cu efecte retroactive, aspecte stabilite și prin Decizia Curții Constituționale nr. 358 din 2 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 30 mai 2006, referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (1) , (2) , (4) și (5) și ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 30 mai 2006. ... 98. Ca atare, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite sesizarea și va stabili că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 și art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, modificată prin Legea nr. 282/2023, perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcția de avocat nu poate fi valorificată la stabilirea dreptului la pensie după data de 1.01.2024, cu excepția situației derogatorii stabilite prin art. II din Legea nr. 282/2023. ... 99. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ... ...