Decizia ÎCCJ nr. 70/2024 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.I. Asupra admisibilității sesizării 202. Admisibilitatea sesizărilor va fi circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență sus-menționate la prevederile Codului de procedură civilă, cu ale cărei dispoziții arată că se completează. ... 203. În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente: – existența unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze (de dreptul muncii, de contencios administrativ și fiscal); ... – instanța de trimitere să judece cauza în primă instanță ori în calea de atac; ... – sesizarea să privească o chestiune de drept; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 204. Evaluând elementele sesizărilor, se rețin următoarele: ... 205. Toate cele șase sesizări inițiale, dar și cele patru conexate ulterior provin din litigii având ca obiect revendicarea de către trei categorii profesionale distincte - personal auxiliar și conex din justiție, funcționari publici din centre județene ale A.P.I.A., funcționari publici din inspectorate teritoriale de muncă - a unuia și aceluiași drept, respectiv cel prevăzut prin art. I alin. (1) din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023 la majorarea - începând cu data de 1 ianuarie 2024 - a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare, cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023. ... 206. Fie că au acționat pe calea unor acțiuni directe, inițiate împotriva ordonatorilor de credite, prin care au solicitat obligarea acestora la majorarea cu 5% a cuantumului brut al salariului de bază/indemnizațiilor de încadrare brute lunare față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, începând cu 1.01.2024, și la plata diferențelor rezultate (ca în cazul sesizării din Dosarul nr. 20.154/3/2024 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale) ori pe calea unor acțiuni în contestarea deciziilor emise de angajator pentru stabilirea salariilor de bază cuvenite începând cu 1.01.2024, ca urmare a aplicării dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, dar care nu includeau majorarea de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 (ca în cazul funcționarilor publici din structurile județene ale A.P.I.A. sau Inspecției Muncii), toți acești reclamanți tind la recunoașterea dreptului la majorarea cu 5% a indemnizațiilor de încadrare/salariilor de bază/salariilor de funcție, începând cu 1 ianuarie 2024, drept recunoscut prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și introdus prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene. ... 207. Așadar, în toate aceste cauze, instanțele de trimitere au fost învestite cu soluționarea unor litigii care se înscriu în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum este acesta descris prin art. 1 alin. (1) și (2) din actul normativ menționat, titularii cererilor de chemare în judecată fiind personal plătit din fonduri publice, respectiv personal auxiliar și conex din sistemul de justiție/funcționari publici angajați în centrele teritoriale ale unor autorități publice centrale (A.P.I.A., Inspecția Muncii din cadrul M.M.S.S.). ... 208. Instanțele de trimitere sunt învestite cu soluționarea tuturor acestor cauze în fond sau în apel în virtutea competențelor lor legale conturate prin dispozițiile art. 269 din Codul muncii ori prin cele ale art. 10 alin. (1) -(3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 raportate la art. 95 pct. 1, respectiv art. 96 pct. 3 din Codul de procedură civilă. ... 209. În mod neîndoielnic, în fiecare caz în parte și indiferent de variațiile inevitabile din conținutul întrebărilor adresate de instanțele de trimitere, chestiunea sesizată este chiar cea dedusă judecății în cauzele cu soluționarea cărora acestea au fost învestite, verificându-se și condiția de admisibilitate a legăturii de determinare, anume ca de chestiunea sesizată să depindă soluționarea pe fond a litigiilor, în fiecare caz în parte. ... 210. De asemenea, nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare chestiunea sesizată, relativă la îndreptățirea celor trei categorii profesionale mai sus arătate în a beneficia de dispozițiile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023. ... 211. Cât privește condiția distinctă de admisibilitate ca sesizarea să privească o „chestiune de drept“, aceasta necesită o privire aparte asupra încheierilor de sesizare a căror motivare, la unison, este rezumată la evocarea minimală a condițiilor de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, toate instanțele considerând sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pe calea mecanismului dezlegării chestiunii de drept ca fiind obligatorie, necircumscrisă condiției „dificultății chestiunii de drept“, doar opt dintre cele zece încheieri expunând și punctul de vedere al instanței asupra problemei sesizate. ... 212. Admisibilitatea învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi însă desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere. O interpretare contrară ar rezuma rolul instanțelor de drept comun la o simplă și mecanică activitate „de trimitere“ și de „preluare“ apoi, în hotărârile acestora, a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile, în timp ce Înaltei Curți i-ar atribui funcții similare instanței care judecă prin delegare. ... 213. Expunerea de motive din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 - care evocă nevoia clarificării, încă dintr-o fază incipientă, a chestiunilor dificile de drept -, dar și norma de trimitere din cuprinsul art. 4 al ordonanței de urgență sus-menționate, în virtutea căreia dispozițiile acesteia se completează cu prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, îndreptățesc concluzia că interpretarea literală și izolată a dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că nu s-ar impune condiția existenței unei reale chestiuni de drept asupra căreia urmează a se pronunța instanța supremă, nu este conformă literei și spiritului actului normativ. ... 214. Sintagma „chestiune de drept“ nu poate fi sinonimă cauzei acțiunii, ci are un caracter autonom, iar condițiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenței sale sunt cele conturate în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă. Cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte o dificultate considerabilă este subsumată logic condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce prin aceste mecanisme instanța supremă realizează nemijlocit funcția de asigurare a unei jurisprudențe unitare, hotărârea prealabilă reprezentând un mijloc eficient de a preveni apariția practicii neunitare, în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. ... 215. Ceea ce deja s-a reținut în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în legătură cu mecanismul prevăzut de art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă ar trebui să fie deopotrivă valabil și în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, anume că legiuitorul nu și-a propus o partajare de competențe între instanța de trimitere și instanța supremă, instanțele de trimitere având în continuare obligația de a aplica dreptul incident stării de fapt particulare fiecărei cauze atunci când acesta este clar, neîndoielnic ori când contestarea clarității și a sensului său lămurit de către părțile aflate în conflict dă expresie nu unei dificultăți în înțelegerea și aplicarea legii, ci diverselor lor interese de ordin subiectiv. ... 216. Chiar dacă realizarea scopului edictării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, văzut în nevoia asigurării unei practici judiciare unitare asupra unei categorii de litigii cu impact direct și considerabil asupra bugetului general consolidat, justifică luarea în considerare și a acestui aspect în stabilirea dificultății, rămân totuși valabile cazurile incontestabile în care s-a stabilit că nu se verifică condiția dificultății chestiunii de drept, conturate în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sesizat în temeiul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, cum ar fi: a) claritatea normei, când aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident, încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate; b) când se solicită instanței supreme determinarea chiar a normei juridice aplicabile unui raport juridic, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera de competență a instanței de judecată; c) când chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practica judiciară, din hotărârile cercetate rezultând că normele de drept în discuție au primit, într-o majoritate covârșitoare, aceeași interpretare; d) când pe calea hotărârii prealabile se solicită completarea legii; e) când se solicită lămurirea unor aspecte ce se regăsesc tranșate în jurisprudența constantă și clară a Curții de Justiție a Uniunii Europene („C.J.U.E.“), a Curții Europene a Drepturilor Omului („C.E.D.O.“), a Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 217. În lumina celor anterior expuse, se constată că sesizările formulate întrunesc condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească „o chestiune de drept“ care să fie reală, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept apte să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare. ... 218. În esență, cele zece sesizări ale instanțelor de trimitere relevă cazul a trei categorii profesionale distincte de personal plătit din fonduri publice care revendică dreptul instituit prin art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 și care, din punctul de vedere al condițiilor de aplicare a normei raportat la situația personală concretă, se circumscriu în două ipoteze legale diferite: – aceea determinată de aplicarea art. I alin. (1) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 în cazul reclamanților personal auxiliar și conex din justiție; ... – aceea determinată de aplicarea art. III pct. 3 și a art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 coroborat cu art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023. ... ... 219. Deși aceste două ipoteze legale întrunesc condiția de a constitui normă clară, nesusceptibilă de interpretări diferite, necesitatea soluționării pe fond a sesizărilor răspunde mai degrabă nevoii de asigurare a uniformității jurisprudențiale, acestea fiind formulate în litigii care pot fi replicate la un număr considerabil de subiecți și care, astfel fiind, pot genera un impact direct și considerabil asupra bugetului general consolidat, în ipoteza dezvoltării unei jurisprudențe neunitare. ... 220. În ceea ce privește riscul dezvoltării unei jurisprudențe neunitare, trebuie menționat că până în prezent nu există încă o soluție definitivă asupra acestui tip de litigii, fiind pronunțată doar o hotărâre de primă instanță care a respins acțiunea reclamanților funcționari publici ai unei structuri județene subordonate A.P.I.A. (Sentința civilă nr. 349/28.05.2024 a Tribunalului Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal, Dosarul nr. 2.618/102/2024). Opiniile colectivelor de judecători consultate au împărtășit, chiar dacă într-un raport de majoritate/minoritate, ambele soluții posibile, același raport al opiniilor fiind reflectat și în cele opt puncte de vedere exprimate asupra sesizărilor de instanțele de trimitere. ... 221. Cum asigurarea unei clarificări asupra unei anume chestiuni de drept, de natură să asigure o jurisprudență unitară încă din faza incipientă a formării acesteia, se înscrie în rațiunea edictării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cele zece sesizări pot fi considerate admisibile și dezlegate pe fond. ... 222. Sesizările conexate ulterior susțin în plus admisibilitatea tuturor sesizărilor formulate în cauză, observându-se că, dacă în cazul primelor trei dintre acestea (cele inițiale) întrebările instanțelor urmăreau determinarea existenței dreptului la majorarea cu 5% a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară pentru anul 2024 strict prin raportare la normele legale care îl reglementează, în cazul celorlalte sesizări (provenind de la Tribunalul Alba și care privesc situația funcționarilor publici angajați ai Inspectoratului Teritorial de Muncă) recunoașterea dreptului a fost „revendicată“ și prin raportare la principiile nediscriminării și egalității consacrate prin dispozițiile art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, invocate în raport cu salarizarea corespunzătoare funcționarilor publici din structura centrală (Inspecția Muncii). ... 223. Rezultă, astfel, că lămurirea posibilității recunoașterii acestui drept în beneficiul diverselor categorii de personal salarizat din fonduri publice la care se referă sesizările nu stă doar în conținutul normelor legale incidente și nu depinde exclusiv de calitatea normei supuse interpretării, după cum aceasta relevă un înțeles clar și neîndoielnic ori, dimpotrivă, unul echivoc, dificil sub aspectul stabilirii sensului, înțelesului ori al unei dificultăți în corelarea cu alte dispoziții legale, ci presupune un cadru mai larg de analiză pentru oferirea unui răspuns care să acopere toate aspectele chestiunilor de drept sesizate. Este de amintit că tocmai recursul la aceste două principii și modul în care au fost ele interpretate și aplicate în practica judiciară în legătură cu salarizarea diverselor categorii de personal plătit din fonduri publice au generat adesea o instabilitate jurisprudențială care a necesitat intervenția instanței supreme pe calea mecanismelor de unificare ale recursului în interesul legii ori a dezlegării chestiunii de drept (dintre cele mai recente fiind de amintit Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, sau Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 10 mai 2023, ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). ... 224. De asemenea, în toate sesizările conexate, punctul de vedere al instanței de trimitere (una și aceeași instanță) este în sensul recunoașterii acestui drept chiar și în favoarea funcționarilor publici din structurile subordonate celor de la nivel central, în pofida conținutului clar al art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, tocmai justificat prin acțiunea principiilor consacrate prin art. 6 lit. b) și c) ale Legii-cadru nr. 153/2017 și a unei pretinse voințe, atribuite guvernului emitent al actului normativ menționat, de asigurare a unei egalizări între funcțiile publice din Inspecția Muncii, indiferent că desfășoară activitatea la nivel central sau teritorial. ... 225. Așadar, riscul unei viitoare jurisprudențe divergente este suficient de ridicat cât să justifice soluționarea pe fond a sesizărilor. ... ... XI.II. Asupra fondului sesizărilor 226. Așa cum s-a antamat deja cu prilejul cercetării admisibilității sesizărilor, acestea vizează situația a trei categorii profesionale distincte de personal plătit din fonduri publice care revendică dreptul instituit prin art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 și care, prin particularitățile proprii fiecăreia, se circumscriu în două ipoteze legale diferite: ... 227. a) Cea dintâi sesizare chestionează asupra posibilității recunoașterii majorării cu 5% prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 în beneficiul personalului din familia ocupațională „Justiție“. ... 228. Afirmând intenția conducerii unei politici fiscal-bugetare în mod prudent în scopul păstrării echilibrelor bugetare și limitării cheltuielilor bugetare permanente, prin art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, Guvernul României a prevăzut că, prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023. ... 229. Potrivit art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, „(2) Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare“. ... 230. Legea-cadru nr. 153/2017 a prevăzut la art. 38 norme privind aplicarea etapizată a legii pentru perioada cuprinsă între data intrării acesteia în vigoare (1 iulie 2017) și anul 2022, anexele la lege cuprinzând nivelurile de salarizare ce trebuie atinse în anul 2022. ... 231. Prin urmare, drepturile salariale cuvenite personalului plătit din fonduri publice se impuneau a fi stabilite, pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2022, în conformitate cu prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu 1.01.2023 acestea având a fi calculate conform art. 12 alin. (2) din același act normativ. ... 232. În ceea ce privește personalul din familia ocupațională „Justiție“, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite a fost stabilită indemnizația de încadrare brută lunară prin raportare la o valoare de referință sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 (respectiv cu depășirea salariului de bază brut lunar/indemnizației de încadrare brute lunare prevăzute de lege pentru anul 2022), depășindu-se astfel plafonul prevăzut de lege pentru anul 2022. ... 233. Analiza asupra vocației la dobândirea dreptului recunoscut de legiuitorul delegat în favoarea personalului plătit din fonduri publice în temeiul art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 nu poate face abstracție de alin. (7) al aceluiași articol, care instituie mai multe categorii de personal exceptate de la beneficiul acestuia. ... 234. Numitorul comun al tuturor acestor categorii de personal exceptate expres de legiuitorul delegat de la beneficiul acestui drept (la majorarea cu 5% a salariilor de bază/a soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunare cuvenite începând cu 1 ianuarie 2024) este acela al obținerii anterioare, în diverse forme (prin alte acte normative, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacității instituționale a Ministerului Finanțelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, Legea nr. 371/2023 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătății ori pe cale de hotărâri judecătorești de interpretare a unor norme de generală aplicabilitate pentru sistemul judiciar), a altor majorări ale salariilor de bază. ... 235. Cât privește descrierea domeniului de aplicare al art. I alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, principiul a fost acela al excluderii de la beneficiul art. I alin. (1) a acelor categorii de personal bugetar care, în diverse modalități, au beneficiat de o majorare a indemnizațiilor/salariilor de bază în cursul anului 2023, respectiv fie cei pentru care, în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2023, Guvernul a decis „eliminarea inechităților, discriminărilor și/sau discrepanțelor de ordin salarial existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență în sistemul finanțelor publice, ca urmare a punerii în executare a hotărârilor judecătorești“, fie cei care, prin efectul Legii nr. 371/2023, au fost asimilați funcțiilor și salariilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului și, de asemenea, personalul din sistemul de justiție pentru care în cursul anului 2023, prin acte ale ordonatorilor de credite, au fost stabilite majorări ale salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare (categorie în care se înscriu și reclamanții din sesizarea Tribunalului București). ... 236. Personalul din sistemul de justiție apare, așadar, expres nominalizat ca exceptat de la aplicarea art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 pentru condiția legală constând în emiterea în cursul anului 2023 de acte administrative ale ordonatorilor de credite prin care au fost stabilite majorări ale salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare. ... 237. Reclamanții din cauza înregistrată pe rolul instanței de trimitere (Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Dosarul nr. 20.154/3/2024) recunosc că, prin decizii administrative de salarizare emise în anul 2023 de către toți angajatorii din sistemul de justiție, drepturile salariale pentru tot personalul auxiliar de specialitate au fost calculate prin raportare la VRS de 605,225 lei fără a fi afectate de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 135/2017 (în privința componentei VRS), însă contestă în legătură cu aceste decizii efectul de majorare a indemnizațiilor de încadrare, afirmând că emiterea deciziilor a urmărit punerea în executare a hotărârilor judecătorești de recalculare corectă a drepturilor lor salariale care ar fi fost inițial calculate greșit, neavând loc în fapt o majorare salarială. ... 238. Or, un astfel de argument nu poate fi acceptat în condițiile în care, așa cum s-a arătat, în cazul acestei categorii de personal, prin actele administrative ale ordonatorilor principali de credite prin care s-a stabilit indemnizația de încadrare brută lunară raportat la o valoare de referință sectorială de 605,225 lei, fără reținerea plafonării prevăzute de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, s-a depășit plafonul stabilit de lege pentru anul 2022 (la nivelul salariului lunar prevăzut de lege pentru anul 2022). ... 239. Întrucât din acest motiv nu se poate considera că personalul din sistemul de justiție se află în aceeași situație cu celelalte categorii de salariați din fonduri publice, față de care afirmă că sunt discriminați întrucât aceștia beneficiază de dreptul recunoscut prin art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, această categorie nu își poate deschide calea recunoașterii unui atare drept invocând prevederile art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, care consacră principiul nediscriminării în sistemul de salarizare din surse bugetare. ... 240. De altfel, principiul nediscriminării consacrat în art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 funcționează „cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție“, iar nu între toți salariații din fonduri publice, indiferent de domeniul de activitate în care activează ori de tipul de activitate desfășurată sau de unitatea în care lucrează. ... 241. Așa cum în mod constant a afirmat Curtea Constituțională în jurisprudența sa (spre exemplu, Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996), principiul egalității - consacrat la nivel constituțional în cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție - nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Potrivit acesteia, „În general, se apreciază că violarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite. (...) principiul egalității nu interzice reguli specifice în cazul unei diferențe de situații“. ... 242. Or, cum această diferență de situații între personalul din sistemul de justiție și celelalte categorii de personal bugetar, virtual beneficiare ale dreptului prevăzut în cuprinsul art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, transpare din însăși norma care consacră excepția de la aplicarea acestui articol, nu mai poate fi susținută cu temei ideea unei pretinse discriminări în salarizarea personalului din sistemul bugetar. ... 243. În acord cu cele arătate anterior, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. I alin. (1) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, personalul din familia ocupațională „Justiție“, ale cărui drepturi salariale au fost calculate, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, fără a se ține cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu beneficiază de majorarea de 5% a indemnizației de încadrare brute lunare, începând cu 1.01.2024. ... 244. b) Toate celelalte sesizări (de la Curtea de Apel Târgu Mureș, Tribunalul Vâlcea, Tribunalul Mureș și Tribunalul Alba) ridică problema posibilității recunoașterii aceluiași drept la majorarea cu 5% a salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare lunare începând cu 1 ianuarie 2024, majorare prevăzută prin art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în ceea ce îi privește pe funcționarii publici din structurile județene ale A.P.I.A. sau Inspecției Muncii. ... 245. În ceea ce privește aceste categorii de personal plătit din fonduri publice sunt incidente prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, act normativ adoptat la scurt timp ulterior aceluia care instituie dreptul disputat (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023) și care păstrează aceeași linie de legiferare din actul normativ inițial, la care de altfel își raportează propriile reglementări (potrivit expunerii sale de motive). ... 246. În esență, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 acordă o serie de majorări la salariile de bază pentru anumite categorii de personal plătit din fonduri publice, majorări acordate fie în mod explicit prin stabilirea unor procente determinate în limita cărora urmează să crească nivelul salariilor de bază (ca în cazul reglementării cuprinse în art. II și art. III pct. 1 din ordonanța de urgență sus-menționată), fie în mod implicit, prin operarea de modificări în anexele Legii-cadru nr. 153/2017 și reîncadrarea funcției publice teritoriale la funcția publică de stat în cazul structurilor teritoriale ale mai multor autorități publice centrale (ca în cazul art. III pct. 3 și 4 din ordonanța de urgență sus-menționată) ori, de asemenea, prin stabilirea salariilor aferente lunii ianuarie 2024 la nivelul celor prevăzute pentru Secretariatul General al Guvernului, pentru alte categorii de salariați (cazul art. IV din ordonanța de urgență sus-menționată). ... 247. Prin art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 s-a prevăzut expres că diferențele salariale rezultate din acest mecanism implicit de creștere a veniturilor rezultate din prevederile art. III pct. 3 și 4 și ale art. IV se aplică în două tranșe egale, începând cu 1 ianuarie 2024 și 1 iunie 2024, și se raportează la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, fără a depăși salariile aflate în plată la structurile supraordonate. ... 248. În sfârșit, cu titlu general aplicabil și comun tuturor cazurilor de majorare pe care le instituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, art. VI din același act normativ stabilește - menținând aceeași voință în legiferare ca aceea avută în vedere la edictarea art. I alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 - că „Personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanță de urgență nu intră sub incidența prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 (...), cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023“. ... 249. Aplicarea unor diferențe (în plus) la salariile existente, așa cum reglementează de o manieră implicită art. III pct. 3 și 4 și art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, nu constituie altceva decât creștere de salariu, ceea ce reprezintă tot o majorare de salariu, cu regim derogatoriu de la prevederile Legii-cadru nr. 153/2017, dar, în același timp, și de la prevederile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, potrivit voinței legiuitorului exprimate în cuprinsul art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023. ... 250. Argumentul că, într-o unitate de terminologie juridică, excepția de la beneficiul art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 pe care o reglementează art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 trebuie considerată că vizează ori că e aplicabilă doar ipotezelor de majorare salarială acordată prin menționarea ca atare în formule de tipul „se majorează cu ...“, „beneficiază de majorarea salariului de bază cu până la ...“ în cuprinsul actului normativ în discuție nu este unul corect. ... 251. Aceasta, în primul rând, întrucât neagă efectul indiscutabil de majorare salarială pe care îl produc dispozițiile art. III pct. 3 și 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 (ca și cele ale art. IV din același act normativ) prin care s-a urmărit alinierea salariilor de bază prin trecerea pe aceeași grilă de salarizare, prin modificarea anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I și cap. II lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017, sau, în alte cuvinte, prin care s-a prevăzut salarizarea de bază a funcțiilor stabilite în structurile subordonate la nivelul salariilor de bază corespunzătoare funcțiilor de stat din structura centrală. Că acest efect s-a produs rezultă indiscutabil din conținutul reglementării regăsite în cuprinsul art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, care stabilește modul cum se calculează și se plătesc diferențele salariale rezultate din prevederile art. III pct. 3 și 4 și ale art. IV din același act normativ. ... 252. În al doilea rând, întrucât nu ține seama de structura actului normativ (art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 fiind poziționat subordonat tuturor celorlalte articole care reglementează diverse forme de majorare salarială) și de formula generală, cuprinzătoare a art. VI, care se referă la „Personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanță de urgență“, introducând distincții (limitate la reglementarea din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 care acordă majorări explicite, în această formă de exprimare) acolo unde legiuitorul nu a făcut-o. Or, ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. ... 253. În al treilea rând, întrucât nesocotește continuitatea de opțiune juridică în reglementarea cazurilor de excepție de la beneficiul art. I alin. (1) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, afirmată încă din cuprinsul art. I alin. (7) din același act normativ, anume de excludere de la aplicare a tuturor celor care, în diverse modalități (prin acte normative de asimilare a salarizării, de recunoaștere a nivelului salariilor stabilite prin hotărâri judecătorești etc.), au beneficiat deja de majorarea salariilor de bază. Aceleiași opțiuni juridice în reglementare îi dă expresie și art. VI al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023. ... 254. Interpretarea logică, gramaticală și sistematică a conținutului reglementării cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 impune această concluzie. ... 255. Acuzarea menținerii unei discriminări între salariații din structurile centrale și cele subordonate ale aceleiași autorități (doar în privința acestora din urmă invocându-se incidența art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023), în circumstanțele anunțării intenției legislatorului de egalizare a acestora, nu poate fi văzută ca un argument valid în condițiile în care actul normativ analizat, în expunerea sa de motive, nu menționează un atare obiectiv, ci se înțelege că, „în contextul diferențelor salariale între funcții din administrația publică centrală și personalul din unități teritoriale, al creșterii volumului de muncă și exercitării de către funcționarii publici și personalul contractual din cadrul instituțiilor prefectului și unor servicii publice din sectoare de activitate bugetară vizând sănătatea, cultura, munca, agricultura, statistica, dar ținând cont de faptul că se impune recunoașterea principiului importanței muncii și a nivelului de specializare dobândit de-a lungul timpului de aceste categorii de personal bugetar“, s-a acordat o majorare salarială personalului din structurile teritoriale ale mai multor autorități publice centrale prin salarizarea de bază a funcțiilor stabilite în structurile subordonate la nivelul salariilor de bază corespunzătoare funcțiilor de stat din structura centrală, ceea ce se află exclusiv în marja de apreciere a legiuitorului. ... 256. Egalizarea între drepturile salariale ale personalului din structurile teritoriale și centrale ale autorităților menționate în cuprinsul art. III pct. 3 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 nu doar că nu a constituit obiectivul afirmat în expunerea de motive a actului normativ analizat, dar este exclusă și prin criteriul utilizat de legiuitor atunci când acordă diferențele salariale pentru structurile subordonate (între acestea, și cele ale Inspecției Muncii și A.P.I.A.), rezultate din prevederile art. III pct. 3 din actul normativ sus-menționat, criteriu pe care îl raportează la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023 cuvenit funcției publice de stat, așadar, acela care nu include majorarea cu 5% din art. I alin. (1) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023, aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2024. Or, în procesul de soluționare a conflictelor de drepturi și în virtutea funcției sale jurisdicționale, instanța de judecată este chemată să aplice legea, iar nu să o modifice ori să o ajusteze, neputându-se ajunge pe această cale la schimbarea criteriului de raportare în acordarea acestor diferențe salariale (spre exemplu, la salariul lunii ianuarie 2024, corespunzător funcției publice de stat) pentru rațiuni neavute în vedere de legiuitor. ... 257. Cele precizate cu ocazia analizei celei dintâi sesizări pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în legătură cu discriminarea invocată în cazul personalului din justiție își păstrează deplina valabilitate și în privința acestor categorii de personal plătit din fonduri publice, criteriul de diferențiere în acordarea majorării cu 5% a salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare pentru anul 2024 fiind acela al obținerii/neobținerii anterioare, în orice forme, a altor majorări ale salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare. ... 258. În sfârșit, în legătură cu invocarea unei discriminări nu în aplicarea legii, ci în conținutul acesteia, sunt de amintit deciziile Curții Constituționale nr. 818, 819 și 820 din 3 iulie 2008, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, prin care instanța de contencios constituțional a stabilit [în legătură cu art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare], în esență, că sunt neconstituționale prevederile legale care ar putea fi interpretate și aplicate în sensul că ar conferi instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul lor alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative întrucât o asemenea interpretare ar fi neconstituțională, de natură să încalce principiul separației puterilor. ... 259. Astfel fiind, în interpretarea și aplicarea art. III pct. 3 și a art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate A.P.I.A. și Inspecției Muncii nu beneficiază de dreptul de majorare cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizației de încadrare lunare brute cuvenite de la 1 ianuarie 2014, reglementată prin acest din urmă act normativ, decât cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care, potrivit legii, se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, beneficiul acestui drept neputând fi recunoscut nici în temeiul art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 260. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ... ...