Decizia ÎCCJ nr. 100/2024 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 49. Din analiza hotărârilor înaintate de Curtea de Apel Alba Iulia, acțiunile având ca obiect acordarea unor sume compensatorii în temeiul art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 au fost respinse, reținându-se caracterul tranzitoriu al acestor prevederi și faptul că, începând cu anul 2022, nu se mai pune problema acordării unor sume compensatorii, întrucât din anul 2022 urmau a se acorda drepturile salariale în limita maximă prevăzută în anexele Legii-cadru nr. 153/2017. ... 50. Tribunalul Brașov, instanță arondată Curții de Apel Brașov, a înaintat o hotărâre judecătorească prin care acțiunea având ca obiect plata unor sume compensatorii a fost respinsă. ... 51. La nivelul Curții de Apel București, Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului București a opinat că suma compensatorie se raportează la venitul salarial net, neexistând nicio diferență între venitul salarial net și venitul net. Astfel, potrivit art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: (...) e) salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar;. ... Totodată, începând cu 1 iulie 2017, salarizarea personalului bugetar se face în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017. Rațiunea legiuitorului a fost ca prin introducerea unui nou alineat - alin. (6^1) la art. 38, care să prevadă acordarea unor sume compensatorii în situația în care drepturile salariale nete sunt mai mici decât cele plătite în luna februarie 2018, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții, să rezolve situațiile inechitabile apărute ca urmare a aplicării Legii-cadru nr. 153/2017. Suma compensatorie se acordă în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții și venitul salarial net obținut în luna februarie 2018 este mai mare decât venitul salarial net calculat pentru lunile următoarele. Această sumă compensatorie nu are o valoare fixă și se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia, prin compararea venitului salarial net obținut în luna februarie 2018 cu venitul salarial net calculat pentru luna curentă. În ceea ce privește problema de drept ce face obiectul sesizării s-a considerat că venitul salarial brut cuprinde, așa cum prevăd dispozițiile art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile etc. Salariul net se obține prin scăderea din salariul brut a contribuțiilor către bugetele asigurărilor sociale și a impozitului pe venit, fără luarea în considerare a sporurilor cuvenite salariatului. În concluzie, venitul salarial net la care se raportează suma compensatorie prevăzută de art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 este, așadar, reprezentat de venitul salarial rămas după ce din salariul brut se scad contribuțiile sociale obligatorii (C.A.S.S. și C.A.S.) și impozitul pe venit, neexistând nicio diferență între venitul salarial net și venitul net. Tribunalul Ilfov a arătat că prevederile art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 fac referire expresă la termenul de venituri salariale nete, care trebuie să fie mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018 (pentru ca un salariat să beneficieze de plata sumelor compensatorii) și nicidecum la termenul de salarii nete (care reprezintă un alt termen, acesta fiind rezultatul diferenței dintre venitul net și impozitul pe venit). Numai dacă la nivelul lunii februarie 2018 reclamanții aveau un venit salarial net, iar începând cu luna mai 2018 acest venit salarial a scăzut, se acordă o sumă compensatorie care să acopere pierderea suferită. De asemenea, plafonarea drepturilor obținute prin hotărâri judecătorești nu are nicio legătură cu temeiul de drept invocat. Punctul de vedere exprimat de Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Teleorman a fost în sensul că dispozițiile art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 au fost introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2018, scopul lor fiind acela de a corecta situațiile în care aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 a dus la diminuarea veniturilor personalului din unitățile sanitare, și se aplică exclusiv acestei categorii de angajați. Aceste aspecte rezultă din expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2018, unde se prevede că „De asemenea, pentru unele categorii de bugetari, de exemplu, personalul încadrat pe unele funcții din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, care a beneficiat începând cu 1 martie 2018 de prevederile Regulamentului de sporuri aprobat în baza art. 23 din această lege, drepturile salariale nete începând cu luna martie 2018 au fost mai mici decât cele acordate în luna februarie 2018, drept care este necesară corectarea acestor situații în regim de urgență“. Totodată, expunerea de motive prevede că „neefectuarea corecțiilor sus-menționate ar conduce la stabilirea unor drepturi salariale mai mici pentru categoriile de personal bugetar mai sus menționate“, limitând astfel aplicarea dispozițiilor prevăzute de art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 la această categorie de personal. Prin urmare, dispozițiile art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică doar personalului care face parte din unitățile sanitare și care a fost expres vizat de aceste modificări. ... 52. Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Sălaj au identificat hotărâri judecătorești în care a fost tranșată problema de drept supusă analizei, instanța considerând că măsura acordării sumelor compensatori nu este aplicabilă în speța dedusă judecății, fără a se face în considerentele lor o analiză aplicată distincției între sintagmele „venit salariat net“ și „venit net“. ... 53. La nivelul Curții de Apel Iași, punctul de vedere exprimat de judecătorii și asistenții judiciari din cadrul Secției I civile a Tribunalului Iași a fost în sensul că norma face trimitere la venitul salarial net, intenția legiuitorului fiind aceea de a acorda această sumă cu caracter tranzitoriu tocmai pentru a compensa o eventuală scădere a veniturilor ca urmare a aplicării etapizate a dispozițiilor legale în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice. Opinia completurilor ce soluționează litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului Vaslui este că reglementarea art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 este de strictă interpretare și aplicare și nu poate fi utilizată ca temei în vederea eludării altor dispoziții legale. Prevederile art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 au fost aplicabile doar în situația în care veniturile salariale nete calculate ca urmare a reîncadrării personalului plătit din fonduri publice au fost, începând cu luna mai 2018, mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018. Articolul de lege are menirea de a compensa, în mod tranzitoriu, până la atingerea limitelor maxime ale veniturilor salariale prevăzute pentru anul 2022 în Legea-cadru nr. 153/2017, eventualele scăderi ale veniturilor salariale acordate unora dintre angajații din sistemul public, scăderi generate de aplicarea etapizată a noilor coeficienți prevăzuți în anexele nr. l-IX. Astfel, potrivit acestor dispoziții legale, „Începând cu luna mai 2018, în situația în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia“. Articolul 1 alin (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește imperativ că, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017, iar art. 38 alin. (6) din aceeași lege prevede interdicția depășirii drepturilor salariale stabilite în cuprinsul anexelor pentru anul 2022. Pentru a răspunde strict la întrebarea ce face obiectul sesizării s-a apreciat că, în situația în care, începând cu luna mai 2018, veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții, iar această sumă compensatorie se raportează la venitul salarial net, conform dispozițiilor legale, și nu la venitul net. ... 54. Practica judiciară a Tribunalului Vâlcea, instanță arondată Curții de Apel Pitești, este în sensul că dacă, începând cu luna mai 2018, în situația în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, nu se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, chiar dacă persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții, aceeași fiind practica și la nivelul Tribunalului Argeș. ... 55. Curtea de Apel Suceava a înaintat Sentința civilă nr. 500 din 29 aprilie 2024, pronunțată de Tribunalul Suceava în Dosarul nr. 1.293/86/2024, definitivă prin neapelare, prin care a fost respinsă acțiunea având ca obiect plata unor sume compensatorii. ... 56. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară și nu au formulat niciun punct de vedere. ... 57. Ministerul Public a menționat că, la nivelul Secției judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...