Decizia ÎCCJ nr. 82/2024 (HP)Punctul III
Punctul III
III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept
Dosarul nr. 6.079/117/2023
+
Cererea de chemare în judecată
13. Prin Cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj cu nr. 6.079/117/2023, reclamanții AAA ș.a., în contradictoriu cu pârâta Direcția Națională de Probațiune („D.N.P.“), au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: (1) obligarea pârâtei la calcularea indemnizației de bază, cu luarea în considerare a unei valori de referință sectorială de 605,225 lei, începând cu 11.09.2017 și în continuare, fără a fi afectată de prevederile art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, prin egalizare cu cele acordate consilierilor de probațiune din cadrul Serviciului de Probațiune T., potrivit Sentinței civile nr. 236 din 2 martie 2023 a Tribunalului Timiș - Secția I civilă, definitivă prin Decizia nr. 571 din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale; (2) obligarea pârâtei la plata pentru fiecare lună, pentru fiecare reclamant în parte, pentru perioadele în care a lucrat în cadrul pârâtei, până la recunoașterea efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul la care este îndreptățit (conform pct. 1) și venitul efectiv plătit, sumă ce va fi reactualizată cu indicele de inflație, la care se aplică dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată până la data plății efective. ...
14. În motivarea în fapt a cererii s-a arătat că: reclamanții sunt consilieri de probațiune în cadrul Serviciului de Probațiune C.; salariile de bază în justiție și, implicit, în probațiune au avut ca formulă de calcul o valoare de referință sectorială („VRS“); angajatorul a „plafonat“ această VRS la 305 lei, astfel că angajații au fost nevoiți să apeleze în mod repetat la instanță, din anul 2007 până în prezent, pentru a trece peste aceste plafonări nelegale ale angajatorului și a ajunge, astfel, la un calcul corect al salariului, prin raportare la o VRS care să cuprindă toate majorările salariale dispuse prin legi de-a lungul timpului, ajungându-se la o VRS de 605,225 lei, începând cu 1.08.2016. ...
15. De la data de 1.01.2018, salariile acestora au fost plafonate la grilele prevăzute în Legea nr. 153/2017 pentru anul 2022, în baza art. 38 alin. (6) din actul normativ menționat, iar hotărârile judecătorești obținute anterior nu au mai fost puse în executare. ...
16. Susțin reclamanții că dreptul la un salariu calculat prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei există în patrimoniul tuturor consilierilor de probațiune încă din 1.01.2016, fiind constatat prin hotărâri judecătorești definitive. Astfel, se impunea menținerea acestui drept și după intrarea în vigoare și aplicarea Legii nr. 153/2017, fără a fi afectat de aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din această lege, ceea ce exclude incidența dispozițiilor art. 38 alin. (3) -(5) din actul normativ menționat. ...
17. Sunt invocate considerentele Deciziei Curții Constituționale a României nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016 („Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016“), arătându-se că angajatorul avea obligația legală de a egaliza drepturile salariale pentru toți consilierii de probațiune din sistem, însă a refuzat. ...
18. În toată familia ocupațională „Justiție“ s-au emis, în cursul acestui an, acte administrative de salarizare, prin care întregului personal din justiție, cu excepția consilierilor de probațiune, i s-a stabilit, încă din 2017, salariul de bază raportat la VRS de 605,225 lei, cu depășirea acestui plafon. Angajatorul reclamanților însă a refuzat să procedeze la fel și pentru consilierii de probațiune, deși era obligat să egalizeze drepturile salariale cu cele din familia „Justiție“. ...
19. Ca urmare a pronunțării de către Tribunalul Timiș - Secția I civilă a Sentinței civile nr. 236/2023, prin care s-a recunoscut dreptul consilierilor de probațiune din cadrul Serviciului de Probațiune T. la un salariu calculat prin raportare la o VRS de 605,225 lei, pentru perioada 11.09.2017-la zi, cu depășirea plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, angajatorul reclamanților a emis Ordinul ministrului justiției nr. xxxx/C/3.08.2023, prin care a acordat acest drept tuturor consilierilor de probațiune din sistem, însă numai pentru viitor, începând cu data de 3.08.2023, nu și pentru perioada anterioară, așa cum s-a stabilit prin sentința civilă mai sus menționată. ...
20. Un astfel de raționament este, în opinia reclamanților, profund discriminatoriu, întrucât pentru aceeași categorie de personal, pentru aceeași muncă depusă, o parte dintre consilieri beneficiază de drepturi salariale mai mari, începând cu 11.09.2017, iar restul doar începând cu 3.08.2023. ...
+
Întâmpinarea
21. Direcția Națională de Probațiune a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, excepția rămânerii fără obiect a capătului de cerere privind majorarea valorii de referință sectorială la 605,225 lei începând cu data de 3.08.2023, iar, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. ...
22. În esență, a arătat că, pentru perioada cuprinsă între data operării prescripției (21.11.2020) și data emiterii Ordinului ministrului justiției nr. yyyy/C/26.10.2023 privind acordarea VRS de 605,225 lei, a existat o practică judiciară neunitară în ceea ce privește recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente acesteia la o valoare de referință sectorială de 605,225 lei, unele instanțe statuând în sensul acordării drepturilor până la atingerea plafonului reglementat de grila de salarizare din anexa la Legea-cadru nr. 153/2017. Cu toate acestea, ținând cont de conduita celorlalți ordonatori principali de credite din sistemul justiției, care au stabilit salarizarea prin utilizarea VRS de 605,225 lei, fără aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, prin Ordinul ministrului justiției nr. yyyy/C/26.10.2023 s-a realizat recalcularea drepturilor salariale pentru personalul de probațiune prin raportare la VRS de 605,225 lei, cu depășirea nivelului prevăzut pentru anul 2022 în grila de salarizare din Legea-cadru nr. 153/2017. ...
23. În ceea ce privește data la care operează egalizarea salariului de bază prin raportare la noul maxim, arată că este neîntemeiată susținerea reclamanților în sensul că erau îndreptățiți la acordarea drepturilor începând cu data de 11.09.2017, dată de la care au obținut aceleași drepturi, prin hotărâre judecătorească, consilierii de probațiune din cadrul Serviciului de Probațiune T. ...
24. În condițiile în care reclamanții nu au obținut o hotărâre judecătorească și nu există o normă imperativă care să statueze în sensul solicitat, data de 3.08.2023, data acordării drepturilor prin Ordinul ministrului justiției nr. yyyy/C/2023, a fost aleasă din motive de oportunitate, ținând cont atât de instituția prescripției, cât și de faptul că diferențele salariale rezultate au fost semnificative din punctul de vedere al impactului financiar pentru bugetul D.N.P. ...
25. Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ...
Dosarul nr. 1.217/120/2023*
+
Cererea de chemare în judecată
26. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal cu nr. 1.217/120/2023*, reclamanții BBB ș.a. au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție („P.Î.C.C.J. - D.N.A.“ sau „D.N.A.“) și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării („C.N.C.D.“), solicitând instanței să dispună: (1) obligarea pârâtei D.N.A. să plătească reclamanților, corespunzător perioadei în care fiecare reclamant și-a desfășurat activitatea în cadrul pârâtei, diferența dintre drepturile salariale încasate efectiv și cele cuvenite prin recalcularea acestora prin raportare la o valoare de referință sectorială de 605,225 lei, cu înlăturarea plafonării instituite asupra indemnizației lunare de încadrare ca urmare a aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu 23.03.2020 și în continuare, până la zi, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective; (2) obligarea pârâților D.N.A., Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București să plătească reclamanților dobânda legală penalizatoare aferentă diferențelor corespunzătoare primului capăt de cerere, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective. ...
27. În motivarea în fapt a cererii s-a arătat că: reclamanții sunt, în prezent, ofițeri de poliție judiciară în cadrul pârâtei D.N.A. - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție; o parte dintre reclamanți și-au desfășurat activitatea în cadrul pârâtei D.N.A. pe întreaga perioadă ce face obiectul cererii de chemare în judecată, iar o altă parte pe o perioadă mai mică decât cea care face obiectul cererii de chemare în judecată; în baza unor ordine administrative emise de procurorul general al României (de exemplu: nr. aaaa/7.12.2021, nr. bbbb/27.12.2021) și de procurorul-șef al D.N.A. (de exemplu: nr. ccc/8.12.2021, nr. ddd/18.07.2022), aplicabile tuturor reclamanților, cel puțin pe întreaga perioadă de referință ce face obiectul acestei acțiuni, s-a recunoscut dreptul reclamanților la plata diferențelor salariale prin raportare la o valoare de referință sectorială în sumă de 605,225 lei; în egală măsură, pentru colegi ofițeri de poliție judiciară și procurori, aceste drepturi au fost recunoscute inclusiv prin hotărâri judecătorești. ...
28. În opinia reclamanților, plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017 are în vedere exclusiv majorările salariale reglementate sau acordate în temeiul legii, iar nu drepturile salariale recunoscute sau stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. ...
29. În cazul în care s-ar accepta ipoteza contrară, ar însemna ca o hotărâre judecătorească să rămână fără efect, deci debitorul să aibă posibilitatea de a nu executa o hotărâre judecătorească definitivă prin care s-a dispus obligarea sa, ceea ce este nepermis. ...
30. Au fost prezentate drept relevante considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii din cadrul Deciziei nr. 7 din 11 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 6 mai 2019 („Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 7/2019“), care se aplică mutatis mutandis și în ceea ce privește art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017. ...
31. De asemenea, reclamanții au invocat deciziile Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016 („Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016“) și nr. 409 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 30 august 2021 („Decizia Curții Constituționale nr. 409/2021“). ...
32. Față de hotărârile invocate în cadrul paragrafelor anterioare, s-a susținut că, aplicând același raționament și în cazul dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, rezultă că reținerea unei plafonări/limitări, conform acestui text de lege, încalcă art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 7/2019 și deciziile Curții Constituționale nr. 794/2016 și nr. 409/2021, sus-menționate. ...
33. Se susține că legalitatea, întinderea, interpretarea, executarea unei hotărâri judecătorești nu pot fi lăsate la libera apreciere a debitorului. ...
34. Până la momentul introducerii acțiunii, în aplicarea principiului sustenabilității financiare, prevăzut de art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017, nicio lege anuală a bugetului de stat nu a stabilit încă data de aplicare a drepturilor salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (sporuri, indemnizații, majorări etc.), reglementate atât în corpul legii, cât și în anexe. ...
35. Pe cale de consecință, acordarea drepturilor salariale prevăzute pentru personalul plătit din fondurile publice se supune, în general, principiilor enunțate la capitolul I, secțiunea a 2-a - Principii, art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017 și, în special, la lit. a) . ...
36. Interpretarea contrară a celor mai sus arătate ar conduce la o situație de limitare inacceptabilă a veniturilor, cu introducerea artificială a unei egalizări salariale la plafonul stabilit, care ar crea discriminări între lucrători care, cu toate că depun muncă în mod diferit, ar fi remunerați la fel, în limita plafonului artificial prevăzut și menținut de lege. ...
+
Întâmpinarea
37. Prin întâmpinarea depusă, pârâtul Ministerul Public - P.Î.C.C.J. - D.N.A. a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. ...
38. În argumentare, pârâtul a arătat că în cadrul D.N.A. a fost emis Ordinul procurorului-șef al D.N.A. nr. eee din 8 decembrie 2021, în urma căruia procurorii, procurorii militari, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, ofițerii și agenții de poliție judiciară și specialiștii din cadrul D.N.A. sunt salarizați avându-se în vedere valoarea de referință sectorială de 605,225 lei. ...
39. Corelativ, a fost emisă și Decizia procurorului-șef D.N.A. nr. fff din 8 decembrie 2021, prin care personalului auxiliar de specialitate și personalului conex li s-au recunoscut aceleași drepturi. ...
40. În concluzie, actele administrative emise de pârât sunt fundamentate pe dispozițiile legale în vigoare, cu respectarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. ...
41. S-a învederat că argumentul reclamanților, în sensul că aplicarea art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 ar fi de natură să încalce mențiunile exprese ale Deciziei Curții Constituționalenr. 794/2016, ale Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 7/2019, ale deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 23/2016 și nr. 36/2018, nu poate fi luat în considerare, dispoziția legală citată fiind în prezent pe deplin aplicabilă, în lipsa unei modificări legislative sau a declarării ca neconstituțională a acesteia. ...
42. În ceea ce privește plafonul maxim pentru anul 2022, stabilit conform prevederilor Legii nr. 153/2017, pârâtul a arătat că, în privința reclamanților care au atins nivelul maxim de plată pentru anul 2022 al indemnizației de încadrare, sunt incidente prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) și alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. ...
43. Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... ...
Sursa oficială ↗