Decizia CCR nr. 317/2016Paragraful 12

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile art. 301 din Codul penal sunt neconstituţionale, în măsura în care acestea se interpretează în sensul că poate fi reţinută infracţiunea de conflict de interese atunci când între subiectul activ al infracţiunii şi cel pasiv nu au existat raporturi comerciale ori de muncă directe, iar subiectul activ nu a beneficiat, în urma săvârşirii acesteia, de foloase de orice natură. În susţinerea acestei excepţii, autorul arată că textul criticat nu îndeplineşte condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate, încălcând dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se arată că înţelesul noţiunii de conflict de interese, astfel cum infracţiunea a fost reţinută în rechizitoriu, este diferit de cel dat acestei noţiuni în expunerea de motive a legii prin care această infracţiune a fost introdusă în legislaţia penală românească (respectiv, Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi) şi în doctrină. Se susţine că diferenţele anterior referite privesc următoarele aspecte: natura de infracţiune de pericol şi infracţiune de rezultat a conflictului de interese, obligaţia de a dovedi legătura de cauzalitate şi existenţa unui folos material procurat prin săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, ca element esenţial al conţinutului constitutiv al acestei infracţiuni. Se mai susţine că, din aceeaşi expunere de motive, se înţelege că incriminarea conflictului de interese are în vedere o satisfacere de către subiectul activ a unui interes personal în dauna interesului public, sau, altfel spus, interesul public este vătămat prin ceea ce constituie folos material procurat în favoarea autorului faptelor. Se susţine că, în dezacord cu aceste considerente care au stat la baza incriminării conflictului de interese, în cazul autorului excepţiei, acuzat de săvârşirea infracţiunii de conflict de interese în calitate de primar, nu a fost reţinută existenţa unui folos material produs prin faptele reţinute în sarcina sa în rechizitoriu. Se arată că, în cauză, infracţiunea de conflict de interese a fost reţinută ca urmare a încheierii unui contract de asistenţă juridică între Municipiul Mangalia, prin primar, şi un avocat, care în aceeaşi perioadă era şi angajat în cadrul Primăriei, aşa încât acest contract era expresia raportului juridic în temeiul căruia Primăria era cea care beneficia de servicii de asistenţă juridică în schimbul unui onorariu, şi nu autorul excepţiei. Se conchide că dispoziţiile art. 301 din Codul penal se alătură altor acte normative, fără a se putea corobora cu acestea, aspect ce conduce la imposibilitatea de prefigurare a interpretării că, prin faptele sale, o persoană aflată în situaţia autorului excepţiei de neconstituţionalitate ar vătăma valori sociale ocrotite prin această normă de incriminare.