Decizia ÎCCJ nr. 69/2024 (HP)Punctul IV

IV. Motivele reținute de titularii sesizărilor 21. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a constatat admisibilitatea sesizării, în conformitate cu prevederile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, motivat de faptul că obiectul litigiului privește stabilirea dreptului la pensie al personalului plătit din fonduri publice, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 22. Soluționarea pe fond a cauzei depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, deoarece reclamanta susține că indemnizația de delegare este un drept de natură salarială care nu este exclus în mod expres din veniturile în funcție de care se stabilește pensia de serviciu, conform art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, iar motivul pentru care nu s-a inclus indemnizația de delegare în veniturile în funcție de care se stabilește pensia de serviciu este acela că, deși indemnizația de delegare este asimilată drepturilor de natură salarială, aceasta nu este un spor permanent sau nepermanent care să fie avut în vedere pentru stabilirea pensiei de serviciu și care să facă parte din veniturile salariale impozabile. ... 23. În ceea ce privește condiția ca problema de drept să nu fi fost anterior dezlegată de Înalta Curte de Casare si Justiție și să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, din verificările efectuate, asupra chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 24. Prin Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului in interesul legii s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, pentru cuantificarea diurnei de care beneficiază judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care sunt delegați sau detașați în altă localitate decât cea de domiciliu, se va avea în vedere timpul efectiv lucrat, iar nu totalitatea zilelor calendaristice ce intră în calculul perioadei de delegare sau detașare, după caz. ... 25. În considerentele acesteia s-a reținut că diurna este un drept de natură salarială, relevante fiind paragrafele 92-99, după cum urmează: 92. Prin urmare, odată stabilit că diurna reglementată de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 reprezintă un drept de natură salarială (fiind un venit asimilat salariului), aceasta dobândește regimul juridic al salariului care, în cazul magistraților, are drept componentă principală indemnizația de încadrare brută lunară. ... 93. Astfel, cum se poate observa, în contextul normei analizate, indemnizația de încadrare brută lunară reprezintă criteriul legal pentru aplicarea procentului de 2% în vederea cuantificării diurnei ce se acordă celor delegați sau detașați, după caz. ... 94. Or, potrivit art. 106 alin. (2) din Codul muncii, «(2) drepturile salariale se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru». ... 95. Aceasta, întrucât art. 111 din Codul muncii prevede că «timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil și/sau ale legislației în vigoare», iar, pe de altă parte, art. 133 din același cod stabilește fără echivoc că «perioada de repaus reprezintă orice perioadă care nu este timp de muncă». ... 96. Așa fiind, nu poate fi identificată nicio rațiune pentru care acest drept de natură salarială (diurna) ar putea fi acordat pentru zilele nelucrătoare, constând în zilele de repaus săptămânal, zile de sărbători legale, concediu legal de odihnă, concediu pentru creșterea copilului etc., care au un alt regim juridic și presupun finalități diferite, întrucât excedează intenția explicită a legiuitorului din cuprinsul art. 106 alin. (2) din Codul muncii, în sensul că pentru acordarea drepturilor salariale (deci, implicit, și a celor de natură salarială) trebuie avut în vedere timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite de lege pentru programul normal de lucru. ... 97. De altfel, de exemplu, neasimilarea, în dreptul național [art. 145 alin. (4) din Codii muncii și, pentru magistrați, art. 2 alin. (2) din Regulamentul privind concediile judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 325/2005], a perioadei concediului pentru creșterea copilului ca fiind perioadă de activitate prestată (în vederea acordării dreptului la concediul de odihnă anual plătit) a fost confirmată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca nefiind contrară art. 7 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, în Hotărârea din 4 octombrie 2018, pronunțată în Cauza C-12/17 (paragrafele 31-38). ... 98. În plus, având în vedere că reperul legal pentru stabilirea diurnei ce se acordă celor delegați/detașați îl reprezintă indemnizația de încadrare brută lunară la care se aplică un procent de 2%, este util a se avea în vedere că, de exemplu, pentru zilele de repaus săptămânal nu se acordă indemnizație de încadrare sau că, pentru efectuarea concediului legal de odihnă, de asemenea, nu se acordă indemnizație de încadrare, ci o indemnizație de concediu, atât potrivit dreptului comun (art. 150 din Codul muncii), cât și în cadrul categoriei profesionale a magistraților, ce interesează obiectul prezentului recurs în interesul legii [art. 79 din Legea nr. 303/2004 și art. 6 alin. (1) din Regulamentul privind concediile judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 325/2005] etc. ... 99. Revenind la prevederile art. 1 alin. (6) din anexa Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 (în vigoare de la 1 ianuarie 2019) sau, până la abrogare, la cele de la art. 10 din anexa Hotărârii Guvernului nr. 1.860/2006, rezultă că acestea nu sunt incidente în mod nemijlocit pentru determinarea cuantumului diurnei ce se acordă pe durata delegării sau detașării, dat fiind faptul că perioada de delegare/detașare, atunci când măsura delegării/detașării depășește durata unei zile sau a unei săptămâni, are sau poate avea mai multe componente: timp de muncă, zile de repaus săptămânal, concediu de odihnă anual plătit etc. ... ... 26. Curtea de Apel Târgu Mureș, cu privire la admisibilitatea sesizării, analizând îndeplinirea cumulativă a condițiilor ce rezultă din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, a constatat că obiectul învestirii instanței vizează stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu a magistraților, reclamanta făcând parte din familia ocupațională „Justiție“, astfel că litigiul de față se încadrează în categoria proceselor la care face referire art. 1 alin. (2) din actul normativ anterior menționat. ... 27. Cauza se află în curs de judecată în calea de atac a apelului, conform art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă, la Curtea de Apel Târgu Mureș, care judecă în ultimă instanță, potrivit art. 271 alin. (2^2) din Codul muncii. ... 28. Soluționarea apelului depinde de lămurirea modului de interpretare și aplicare a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, prima instanță reținând că indemnizația de detașare prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 nu face parte din baza de calcul al pensiei de serviciu a magistraților. ... 29. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, nici al vreunei sesizări pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, iar asupra aspectelor ce fac obiectul sesizării Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat anterior. ... 30. În acest sens, s-a reținut că, deși prin Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022 Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, pentru cuantificarea diurnei de care beneficiază judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care sunt delegați sau detașați în altă localitate decât cea de domiciliu, se va avea în vedere timpul efectiv lucrat, iar nu totalitatea zilelor calendaristice ce intră în calculul perioadei de delegare sau detașare, după caz, decizia evocată nu interpretează prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. ... 31. În raport cu caracterul imperativ al prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care nu mai prevăd nici condiția noutății, s-a arătat că este exclusă o eventuală apreciere a instanței de trimitere cu privire la dificultatea chestiunii de drept, neimpunându-se o analiză a îndeplinirii acestei condiții. ... ...