Decizia ÎCCJ nr. 63/2024 (HP)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție 42. Pentru a evalua dacă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este aptă să asigure îndeplinirea funcției pentru care a fost concepută, aceea de a pronunța o decizie interpretativă de principiu în scopul de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare la nivel național, se impune, în primul rând, evaluarea tuturor elementelor sesizării, adică verificarea atât a circumstanțelor care o generează, cât și a condițiilor legale care permit declanșarea mecanismului de interpretare. ... 43. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 44. Sub imperiul acestei norme generale, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (spre exemplu, Decizia nr. 46 din 19 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 10 octombrie 2022; Decizia nr. 81 din 5 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2023, etc.), s-a statuat că, pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile, trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: (i) existența unei cauze în curs de judecată aflate în ultimă instanță; (ii) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului; (iii) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; (iv) chestiunea de drept să fie nouă; (v) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 45. La 13 iunie 2024, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. ... 46. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dispozițiile actului normativ se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal. ... 47. Potrivit art. 1 alin. (3) , ordonanța de urgență „se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. ... 48. De asemenea, în art. 3 s-a prevăzut că „dispozițiile art. 1 și 2 se aplică și proceselor în curs la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență“. ... 49. Față de norma generală, se constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură specială, derogatorie însă numai sub aspectul titularului sesizării, al condiției noutății și al obligativității sesizării (dar subsumat îndeplinirii tuturor condițiilor de admisibilitate), privind solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care se va aplica potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile Codului de procedură civilă, astfel cum se arată la art. 4 [„dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (...), precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“]. ... 50. În acest context normativ se reține că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a pronunța o hotărâre prealabilă, formulată în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: (i) existența unei cauze în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; (ii) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; (iii) existența unei chestiuni de drept; (iv) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; (v) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 51. Evaluând elementele sesizării, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, se constată că prezenta sesizare îndeplinește primele două cerințe de admisibilitate. ... 52. Astfel, cauza se află în curs de soluționare pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, care judecă în primă instanță, conform art. 95 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă și art. 40 alin. (3) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare. Totodată, litigiul se înscrie în domeniul specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, obiectul contestației judiciare fiind reprezentat de obligarea salariatului angajat în cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, pentru care salarizarea personalului se face potrivit prevederilor legale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, astfel cum reglementează art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014, la restituirea sumei de 353 lei, încasată necuvenit. ... 53. Cât privește cea de-a treia condiție legală enunțată, referitoare la existența unei chestiuni de drept, în accepțiunea autonomă dată acestei instituții în mecanismul hotărârii prealabile, susceptibilă de interpretări diferite din partea instanțelor de judecată și, astfel, cu potențial de jurisprudență neunitară, de natură să facă incident mecanismul unificării a priori a practicii judiciare, se observă, în primul rând, că, prin încheierea de sesizare, instanța de trimitere nu a prezentat niciun argument pentru care a considerat necesar să apeleze la acest remediu, al reglării prealabile a jurisprudenței, ci a menționat, la modul general, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 54. Or, întrebarea prealabilă cu care a fost sesizată instanța supremă în cadrul acestui mecanism prealabil vizează următoarea chestiune: dacă stimulentele reglementate de art. 17 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014, art. 13 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2015, art. 1, 2 și 3 din Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 942/2016 și Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 31/2022 intră în baza de calcul al indemnizației de concediu de odihnă. ... 55. Cu alte cuvinte, instanța de trimitere solicită a se stabili dacă excluderea stimulentelor în discuție din calculul indemnizației concediului de odihnă de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin Decizia nr. 3.664/2.11.2020, respectă prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 942/2016, în executarea căruia a fost dată. ... 56. Aceasta, în condițiile în care cele două ordonanțe de urgență emise în materie cu privire la drepturile personalului Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014 și, respectiv, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2015) nu prevăd nimic în legătură cu respectivele stimulente, ci doar faptul că ele se acordă potrivit ordinului ministrului, care, la rândul lui, face trimitere la decizia președintelui Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. În continuare, rezultă că printr-o decizie a președintelui Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (nr. 3.092/8.11.2016), neincidentă speței, au fost recunoscute respectivele stimulente, în timp ce prin decizia emisă ulterior (nr. 3.664/2.11.2020), aplicabilă litigiului, s-a stabilit că ele nu se datorează (abrogându-se, totodată, decizia anterioară). ... 57. Or, o atare solicitare din partea instanței de trimitere nu cuprinde identificarea de către aceasta a unei norme de drept, primară sau secundară, aptă de a genera poziții divergente de interpretare și care să justifice necesitatea dezlegării de principiu, în scopul împiedicării apariției unei jurisprudențe neunitare în materie. ... 58. Dimpotrivă, întrebarea prealabilă vizează chiar rezolvarea raportului juridic dedus în concret judecății și pronunțarea soluției asupra cererii de chemare în judecată, prin verificarea modului de interpretare și aplicare a legii la circumstanțele de fapt particulare ale cauzei, prerogative care sunt și rămân în puterea suverană a judecătorului cauzei, fiind înglobate funcției jurisdicționale pe care acesta o are de îndeplinit și la care nu îi este permis să renunțe sau să o delege. ... 59. Aceasta, față de împrejurarea că ceea ce se pune în discuție este determinarea, în concret, raportat la datele speței, a succesiunii în timp a efectelor unor acte administrative (pentru a le verifica incidența la speță) și, în mod corespunzător, a ierarhiei actelor normative, în funcție de forța lor juridică. ... 60. Contestarea în proces de către pârât a legalității Deciziei președintelui Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale nr. 3.664/2.11.2020, sub motiv că ea ar contraveni deciziei anterioare, pe care a abrogat-o, și că astfel i s-ar cuveni, în continuare, drepturile recunoscute de un act administrativ pentru o perioadă ce nu intră sub incidența pretențiilor deduse judecății, nu se poate constitui într-o chestiune de drept, susceptibilă de o interpretare de principiu, pe calea mecanismului hotărârii prealabile, ci doar într-un aspect al apărării procesuale punctuale, lăsat în stricta apreciere și verificare a instanței învestite cu judecata fondului litigiului. ... 61. Referitor la această cerință, respectiv ca problema supusă interpretării să se identifice într-o chestiune de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut, în jurisprudența sa, că art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“, fiind supusă unei evaluări în concret din partea instanței supreme, raportat la elementele care legitimează, în aprecierea instanței de trimitere, declanșarea mecanismului pronunțării hotărârii prealabile. ... 62. Așa cum s-a arătat și în doctrină*1), pentru a fi justificată intervenția instanței supreme în scopul preîntâmpinării unei jurisprudențe neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept să releve aspecte dificile și controversate de interpretare, date de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal. *1) A se vedea, de exemplu, M. Nicolae, Recursul în interesul legii și dezlegarea, în prealabil, a unei chestiuni de drept noi de către Înalta Curte de Casație și Justiție în lumina noului Cod de procedură civilă, în Dreptul nr. 2/2014, pagina 59; V. Belegante în Noul Cod de procedură civilă, comentat și adnotat, vol. I (coordonatori V.M. Ciobanu, M. Nicolae), Ed. U.J., București, ed. a II-a, 2016, pagina 1.468; M. Tăbârcă, Drept procesual civil, ed. a II-a, vol. I, Teoria generală, Ed. Solomon, 2017, pagina 691; O. Spineanu-Matei, în Noul Cod de procedură civilă, Comentariu pe articole (coord. G. Boroi) vol. I, Ed. Hamangiu, 2013, pagina 1.008. ... 63. Jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în legătură cu această cerință a statuat constant că „în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“. În acest sens au fost pronunțate, cu titlu de exemplu: Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 52 din 3 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 26 septembrie 2017; Decizia nr. 62 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 9 octombrie 2017; Decizia nr. 90 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 1 martie 2018. ... 64. Ca atare, chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare sau că și-ar putea extinde efectele după data abrogării lui (prin ultraactivitate), fie că ar intra în coliziune cu principii fundamentale ale dreptului. ... 65. Ceea ce este definitoriu pentru această procedură este deci dezlegarea de principiu pe care o poate da instanța supremă în legătură cu sensul normei de drept, cu cea mai adecvată interpretare a lui, atunci când este susceptibil de mai multe înțelesuri, astfel încât ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanțelor, jurisprudența să capete coerență și unitate. ... 66. Este vorba, așadar, despre o interpretare în drept cu caracter de principiu asupra unei norme legale (îndoielnică, neclară), stabilită ca incidentă cauzei de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, iar nu de interpretarea, în concret, a acestei norme de către instanța supremă, căreia ulterior instanța de trimitere să îi facă aplicare punctuală la speță, întrucât nu acesta este scopul mecanismului instituit prin dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 67. Concluzionând, noțiunii de „chestiune de drept“ nu îi poate fi subsumat obiectul cererii de chemare în judecată și nu se poate cere instanței supreme dezlegarea sa în cadrul procedurii întrebării prealabile, întrucât, în acest caz, „dezlegarea“ ar semnifica chiar „soluționarea fondului“, ceea ce legea nu permite în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare. ... 68. Prin urmare, lămurirea chestiunii dacă stimulentele reglementate de art. 17 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014, art. 13 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2015, art. 1, 2 și 3 din Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 942/2016 și Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 31/2022 intră în baza de calcul al indemnizației de concediu de odihnă, adică soluționarea pe fond a procesului, este și rămâne în competența Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, recunoscută de legiuitor prin art. 269 alin. (1) din Codul muncii. ... 69. Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor judecătorești de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021). ... 70. În atare situație, nefiind întrunită cerința unei chestiunii de drept, nu se poate reține admisibilitatea accesării mecanismului de unificare a practicii judiciare de către instanța de trimitere. ... ...