Decizia ÎCCJ nr. 65/2024 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 31. Sesizarea de față este fundamentată pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, al cărei domeniu de reglementare, conturat prin dispozițiile art. 1, este reprezentat de procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea, recalcularea, revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 32. Litigiul dedus spre judecată instanței de trimitere nu se circumscrie însă acestui domeniu specific de reglementare, instanța nefiind învestită cu judecarea unei cereri privind stabilirea și plata unor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice. ... 33. Anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), numerotate de la I la IX, indică personalul plătit din fonduri publice a cărui salarizare o reglementează în mod unitar; au fost create, astfel, în scop de sistematizare, o serie de familii ocupaționale de funcții bugetare [„Învățământ“ (anexa nr. I), „Sănătate și asistență socială“ (anexa nr. II), „Cultură“ (anexa nr. III), „Diplomație“ (anexa nr. IV), „Justiție“ și Curtea Constituțională (anexa nr. V), „Apărare, ordine publică și securitate națională“ (anexa nr. VI), „Administrație“ (anexa nr. VIII) și funcțiile de demnitate publică (anexa nr. IX)]. ... 34. În dosarul aflat pe rolul instanței de sesizare, reclamantul ocupă un post de execuție (revizor regional), în cadrul Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători“ - S.A., neîncadrându-se în niciuna dintre familiile ocupaționale enumerate mai sus. ... 35. Anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde reglementări specifice personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum și din cele aflate sub controlul Parlamentului. ... 36. Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători“ - S.A. nu are calitatea de autoritate ori de instituție publică, ci este organizată sub forma juridică a societății pe acțiuni. ... 37. Analiza cadrului legislativ care reflectă modalitatea în care a fost înființată indică faptul că prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 9 septembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998), s-a decis ca Societatea Națională a Căilor Ferate Române să fie reorganizată, prin divizare, într-o companie națională, în societăți naționale și societăți comerciale; acestea sunt, potrivit art. 47 alin. (1) din ordonanța de urgență, Compania Națională de Căi Ferate - „C.F.R.“ - S.A., al cărei obiect de activitate, în principal, este administrarea infrastructurii feroviare; Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă - „C.F.R. - Marfă“ - S.A., care are, în principal, ca obiect de activitate efectuarea transportului feroviar public de mărfuri; Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători - „C.F.R. - Călători“ - S.A., care are, în principal, ca obiect de activitate efectuarea transportului feroviar public de călători; Societatea de Administrare Active Feroviare - „S.A.A.F.“ - S.A., al cărei obiect de activitate, în principal, este administrarea excedentului de active rezultat din divizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, și Societatea de Servicii de Management Feroviar „S.M.F.“ - S.A., care are, în principal, ca obiect de activitate asigurarea serviciilor financiar-contabile, administrarea creditelor externe și asigurarea serviciilor juridice. ... 38. În aplicarea art. 49 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998, care a impus necesitatea emiterii de hotărâri ale Guvernului, care să reglementeze organizarea și funcționarea companiei naționale, a societăților naționale și a celor comerciale prevăzute la art. 47, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 584/1998 privind înființarea Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători“ - S.A. prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, cu modificările și completările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 584/1998), organizată, potrivit art. 1 alin. (1) , ca societate comercială pe acțiuni, care, potrivit art. 4, desfășoară activități de interes național, în scopul realizării transportului feroviar public de călători și al satisfacerii nevoilor de apărare a țării, având ca obiect principal de activitate efectuarea transportului feroviar public de călători, efectuarea transportului de bagaje și mesagerii, organizarea și asigurarea exploatării vagoanelor de dormit, a cușetelor, barului și restaurantului, în trafic intern și internațional, și efectuarea de transporturi de poștă, militare, penitenciare și altele, în vagoane specializate. ... 39. Analiza dispozițiilor art. 9, 10, 11, 16 și 18 din această hotărâre a Guvernului demonstrează că statul alocă venituri publice doar în scopul finanțării obligațiilor de serviciu public social îndeplinite de societatea de transport în discuție (de exemplu, pentru subvenționarea tarifului de transport ori pentru decontarea călătoriilor persoanelor care beneficiază de gratuități sau de reduceri de tarif), în timp ce veniturile Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători“ - S.A., folosite, între altele, pentru plata salariilor personalului angajat, se constituie din sumele corespunzătoare tarifelor de transport, tarifelor accesorii, chiriilor și altor tarife, specifice pentru serviciile și prestațiile efectuate, potrivit obiectului de activitate, precum și din valorificarea, la intern și la export, a materialelor și a deșeurilor refolosibile rezultate din reparații, demolări, casări de bunuri aflate în patrimoniu și din alte activități proprii; similar, în cazul celorlalte entități înființate ca urmare a reorganizării Societății Naționale a Căilor Ferate Române, sumele alocate de la bugetul de stat se utilizează exclusiv pentru acoperirea cheltuielilor de investiții, modernizări, dezvoltări, reparații capitale, lucrări ocazionate de repunerea în funcțiune a infrastructurii feroviare publice, afectată ca efect al unor calamități naturale sau dezastre, și pentru investiții pentru realizarea proiectelor de importanță națională, care asigură integrarea României în sistemul de transport european [a se vedea, cu titlu de exemplu, art. 22 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 581/1998 privind înființarea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A. prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, cu modificările și completările ulterioare, sau art. 13 alin. (3) - (5) din Hotărârea Guvernului nr. 582/1998 privind înființarea Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă“ - S.A. prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, cu modificările ulterioare]. ... 40. Pornind de la această premisă, care a reliefat că statul nu alocă venituri publice pentru costul cu salariile personalului angajat, se observă că art. 19 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 584/1998 prevede că drepturile de salarizare pentru personalul de execuție din cadrul Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători“ - S.A. sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă, fără nicio trimitere la vreun act normativ. ... 41. Desigur, cadrul legislativ incident cuprinde și Legea nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, cu modificările ulterioare, însă indicarea, în art. 11 alin. (1) lit. a) din această lege, a faptului că salariul lunar este compus din salariul de bază, indemnizații, sporuri, premii, prime și alte adaosuri al căror cuantum se stabilește conform legii, contractului individual de muncă și/sau contractului colectiv de muncă nu este un argument pentru a se conchide că personalul feroviar este plătit din fonduri publice, de vreme ce art. 17, conferind salariului lunar caracter confidențial, menționează că el reprezintă un element esențial al contractului individual de muncă și este stabilit cu respectarea legii și a contractului colectiv de muncă, iar art. 18 oferă doar reperele minime (salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată și coeficienți minimi de ierarhizare) în raport cu care se calculează salariul de bază în unitățile feroviare. ... 42. Cum contractul colectiv de muncă la nivelul Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători“ - S.A. pe anii 2023-2024 înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului București cu nr. 388 din 13.12.2023 prevede, în art. 6, că „Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani, stabilit pe bază de negociere (specifică, în principiu, doar salarizării în sistem privat, nu și celei care provine din fonduri publice, s.n.), cu respectarea prevederilor prezentului contract colectiv de muncă și a legislației în vigoare“, se impune concluzia că drepturile de salarizare ale personalului de execuție din cadrul acestei societăți de transport sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă, cu respectarea cerințelor minimale ale legii, dar nu prin lege; tocmai de aceea, încheierea de sesizare nu cuprinde niciun text legal a cărui interpretare ar putea să genereze o jurisprudență neunitară. ... 43. Această împrejurare este suficientă pentru a demonstra că nu este întrunită nici cerința de admisibilitate care reclamă identificarea unei chestiuni de drept ce ar putea să facă obiect al sesizării instanței supreme. ... 44. În aceste condiții, premisele expuse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu sunt îndeplinite, așa încât sesizarea formulată în baza art. 2 din această ordonanță de urgență apare ca inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. ... ...