Decizia ÎCCJ nr. 61/2024 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 52. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 53. Conform art. 1 alin. (1) din același act normativ, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“. ... 54. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) să existe o chestiune de drept veritabilă, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 55. Este de observat că, spre deosebire de condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție poate fi sesizată și de către completele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor în primă instanță sau în calea de atac, fiind eliminată condiția sesizării doar de către completele de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale curților de apel sau ale tribunalelor care sunt învestite cu soluționarea cauzelor în ultimă instanță. ... 56. Verificând îndeplinirea condițiilor subsumate prevederilor art. 1 alin. (1) și (3) , respectiv art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se constată că chestiunea de drept litigioasă dedusă judecății privește modul de salarizare a grefierului arhivar care a promovat examenul de promovare în funcție de execuție din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, precum și obligarea pârâtelor la emiterea actelor administrative necesare încadrării reclamantului în funcția de grefier arhivar cu studii superioare la Tribunalul Militar București. ... 57. În consecință, pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 58. Cauza care a ocazionat sesizarea instanței supreme se află pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, ca instanță competentă să judece în primul grad de jurisdicție în fond. ... 59. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragraful 37; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023, paragraful 42). ... 60. Jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanțe de urgență s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. Pe de altă parte, în măsura în care prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, acestea rămân aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea în prealabil a unei chestiuni de drept. ... 61. Verificând această condiție, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că orientările divergente, relevate până în prezent de practica judiciară națională, se datorează impreciziei normelor juridice referitoare la statutul grefierilor arhivari, în cuprinsul Legii nr. 567/2004 fiind reglementată încadrarea grefierilor arhivari pe posturi de grefieri cu studii medii, fără a fi prevăzută în mod explicit posibilitatea promovării acestora în funcții de grefieri arhivari cu studii superioare. O atare posibilitate este prevăzută în cuprinsul regulamentului aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, însă acest act normativ are o forță juridică inferioară legii, nefiind așadar apt să rezolve în sine chestiunea de drept în discuție. Totodată, se impune lămurirea corelației dintre legea specială, pe de o parte, și regulile generale edictate în cuprinsul Legii-cadru nr. 153/2017 referitoare la condițiile în care se poate dispune promovarea pe funcții, grade sau trepte profesionale a personalului din sectorul bugetar, pe de altă parte. ... 62. Se constată așadar că normele juridice aplicabile pot fi interpretate într-o manieră divergentă, posibilitate care a dat naștere deja unei practici judiciare contradictorii. Ca urmare, este îndeplinită condiția unei chestiuni de drept veritabile, care justifică intervenția instanței supreme în scopul rezolvării sale. ... 63. Cât privește legătura chestiunii de drept cu cauza, în jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat în mod constant că admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile este condiționată de împrejurarea ca interpretarea pe care o va da instanța supremă să producă consecințe juridice de natură să determine soluționarea pe fond a cauzei, iar chestiunea de drept să conducă la dezlegarea fondului litigiului, prin statuarea neechivocă asupra raportului juridic dedus judecății. Această condiție este îndeplinită în cauză, întrucât pârâta Direcția Instanțelor Militare refuză emiterea unei decizii de încadrare în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, invocând, pe cale de apărare de fond, imposibilitatea legală a promovării grefierilor arhivari cu studii medii în funcția de grefier arhivar cu studii superioare. Prin urmare, chestiunea de drept influențează în mod direct soluția adoptată în cauză. ... 64. Este îndeplinită condiția ca problema de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. După cum rezultă din Adresa nr. 4.097/III-5/2024 din 12 august 2024 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția judiciară - Serviciul de recursuri în interesul legii (paragraful 44 din prezenta decizie), o problemă de drept similară primei întrebări cu care a fost învestit Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept se află în analiză în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii. O sesizare corespunzătoare nu a fost însă promovată pe rolul instanței supreme. ... 65. De asemenea, asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat anterior pe calea unui recurs în interesul legii ori a unei alte hotărâri prealabile. ... 66. Din punct de vedere formal, încheierea de sesizare a instanței supreme în vederea dezlegării, în prealabil, a unei chestiuni de drept trebuie să respecte dispozițiile art. 520 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, de la care norma specială nu derogă. Așadar, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă motivele care susțin admisibilitatea sesizării, această obligație rezultând de altfel și din prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care impun completului de judecată să verifice și să constate îndeplinirea condițiilor de admisibilitate și să dispună sesizarea instanței supreme doar dacă rezultatul acestei verificări este afirmativ, fiind necesare o analiză argumentată cu privire la toate condițiile de admisibilitate incidente, precum și exprimarea opiniei preliminare a completului de judecată asupra chestiunii de drept cu privire la care se dispune sesizarea. ... 67. Sunt îndeosebi necesare expunerea elementelor de fapt și de drept relevante ale litigiului, precum și indicarea argumentelor din care rezultă că chestiunea de drept are caracter veritabil, de natură să justifice intervenția instanței supreme în scopul rezolvării sale, respectiv caracter esențial, fiind de natură să influențeze în mod direct soluția cauzei pe fond. În lipsa enunțării acestor elemente, sesizarea nu îndeplinește condițiile legii, iar instanța supremă nu se poate substitui instanței de trimitere în ceea ce privește identificarea și enunțarea unei chestiuni de drept punctuale cu privire la care se solicită o dezlegare de principiu, respectiv în ceea ce privește determinarea contextului factual și juridic în raport cu care rezultă îndeplinirea condițiilor de admisibilitate. ... 68. În cauză se constată că din cuprinsul încheierii de sesizare rezultă circumstanțele esențiale ale litigiului, caracterul esențial al chestiunii de drept, precum și unele argumente în sprijinul caracterului veritabil al problemei respective. În aceste coordonate, lipsa opiniei preliminare a completului de judecată nu este în sine de natură a determina inadmisibilitatea sesizării. Înalta Curte de Casație și Justiție observă totuși că nu poate fi reținută justificarea instanței de trimitere pentru neexprimarea unei opinii preliminare, respectiv riscul antepronunțării. Astfel, potrivit art. 42 alin. (1) pct. 1 partea finală din Codul de procedură civilă, punerea în discuția părților, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) și (5) , nu îl face pe judecător incompatibil; totodată, exprimarea punctului de vedere preliminar al completului de judecată constituie o obligație instituită de art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, aplicabil în condițiile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Or, este de principiu că judecătorul nu devine incompatibil prin ducerea la îndeplinire a unei obligații impuse de lege. ... 69. Cum litigiului de față îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 567/2004, care au ocazionat practica judiciară neunitară și la care se referă chestiunea de drept dedusă soluționării Înaltei Curți de Casație și Justiție, față de considerentele arătate anterior, se constată că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate a sesizării. ... Asupra fondului sesizării 70. Prima întrebare privește, în esență, chestiunea de a stabili dacă grefierii arhivari încadrați inițial ca grefieri arhivari cu studii medii pot promova în funcții de execuție ca grefieri arhivari cu studii superioare ori dacă această modalitate de promovare este deschisă doar altor categorii de personal auxiliar de specialitate. ... 71. Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT. Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii. ... 72. Din coroborarea dispozițiilor art. 33 și art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 rezultă că, pentru a fi încadrată în funcția de grefier arhivar, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu; b) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal și se bucură de o bună reputație; c) cunoaște limba română; d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcției; e) are studii medii, cunoștințe de operare pe calculator sau de dactilografiere. ... 73. În cazul anumitor categorii de grefieri - grefieri, grefieri statisticieni, respectiv grefieri documentariști - este reglementată expres posibilitatea încadrării pe temeiul unor studii superioare juridice ori în alte specializări expres enunțate de lege [art. 33 alin. (2) -(4) din Legea nr. 567/2004], o atare posibilitate nefiind prevăzută expres în privința grefierului arhivar. ... 74. În condițiile în care nu este prevăzută posibilitatea încadrării grefierilor arhivari pe posturi cu studii superioare și nici nu este reglementată expres posibilitatea promovării acestora pe astfel de posturi, unele instanțe au apreciat că nu este posibilă promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare. ... 75. Dimpotrivă, alte instanțe au considerat că poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, fără a se face distincție în raport cu natura funcției îndeplinite, respectiv aceea de grefier, grefier statistician, grefier documentarist ori grefier arhivar. ... 76. Această din urmă interpretare corespunde dispozițiilor legii. ... 77. Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, personalul auxiliar este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT. În condițiile art. 3 alin. (3) din aceeași lege, corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii. De vreme ce art. 3 alin. (3) din Legea nr. 567/2004 se referă la corpul grefierilor, în ansamblul său, fără a face distincție, rezultă că și categoria grefierilor arhivari poate cuprinde, deopotrivă, atât persoane cu studii medii, cât și persoane cu studii superioare. ... 78. Pe de altă parte, potrivit art. 43 din Legea nr. 567/2004, promovarea în funcții de execuție se face prin concurs sau examen, în funcția imediat superioară. Acest articol este amplasat în cuprinsul capitolului IV (Numirea, promovarea, suspendarea și eliberarea din funcție a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea), secțiunea a 2-a (Promovarea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea) din Legea nr. 567/2004. ... 79. Așadar, capitolul IV secțiunea a 2-a din Legea nr. 567/2004 se referă la promovarea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, în vreme ce, după cum s-a arătat, art. 3 alin. (2) din aceeași lege dispune că personalul auxiliar de specialitate este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT, iar alin. (3) al aceluiași articol se referă la „corpul grefierilor“. Ca urmare, în lipsa oricărei distincții realizate în cuprinsul art. 43 din Legea nr. 567/2004, se reține că promovarea din funcția de grefier cu studii medii în funcția de grefier cu studii superioare este posibilă și în cazul grefierilor arhivari. ... 80. Grefierii arhivari pot așadar promova în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet pe un post de grefier arhivar cu studii superioare, în măsura în care au obținut studii superioare în specialitățile reglementate de lege și au susținut cu succes examenul de promovare organizat în acest scop. ... 81. Interpretarea potrivit căreia este posibilă, în condițiile legii, promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare este susținută și de legislația cu putere inferioară legii, dată în aplicarea acesteia din urmă. ... 82. Potrivit art. 8^1 din regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice. ... 83. De asemenea, potrivit art. 10^1 alin. (4) din acest regulament, poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau studii de licență în arhivistică. ... 84. Potrivit art. 90 din Legea nr. 567/2004, prevederile acestei legi se aplică și personalului auxiliar de specialitate de la instanțele și parchetele militare, precum și de la Secția militară a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari ai Direcției Naționale Anticorupție. ... 85. Rezultă că trebuie răspuns la prima întrebare în sensul că, în interpretarea dispozițiilor art. 3 alin. (2) și (3) , art. 43 și 90 din Legea nr. 567/2004, precum și ale art. 8^1, respectiv ale art. 10^1 din regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet (inclusiv al celor militare), personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau studii de licență în arhivistică. ... 86. În ceea ce privește a doua întrebare, aceasta tinde în esență la a se stabili condițiile în care, respectiv data de la care se acordă drepturile salariale corespunzătoare funcției de grefier arhivar cu studii superioare, în situația promovării examenului pentru ocuparea acestei funcții. Se impune prin urmare reformularea corespunzătoare a întrebării, în condițiile în care instanța supremă este chemată să ofere o dezlegare de principiu unei chestiuni de drept, iar nu să rezolve în fond litigiul care a ocazionat sesizarea, aplicarea concretă a legii faptelor litigiului constituind atribuția exclusivă a instanței de trimitere (cu privire la posibilitatea reformulării întrebării cu care a fost învestit Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a se vedea Decizia nr. 37 din 15 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 19 iulie 2023, paragraful 69; Decizia nr. 50 din 18 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 25 octombrie 2023, paragraful 85). ... 87. Se constată că anexa nr. V (Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ și Curtea Constituțională) capitolul II (Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor) pct. 7-9 din Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde referiri la funcția de grefier arhivar cu studii superioare. ... 88. De asemenea, potrivit art. 8^2 din regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, examenul pentru promovarea din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, se organizează anual, în măsura în care există solicitări în acest sens ale personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice. ... 89. În condițiile art. 143 alin. (3) din Legea nr. 304/2022, bugetele instanțelor și parchetelor militare sunt gestionate de Ministerul Apărării Naționale, ministrul apărării naționale având calitatea de ordonator principal de credite. De asemenea, potrivit art. 49 din aceeași lege, „(1) Președinții curților de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar președinții tribunalelor au calitatea de ordonator terțiar de credite. (2) Pentru instanțele militare, conducătorul Direcției instanțelor militare din cadrul Ministerului Apărării Naționale este ordonator terțiar de credite“. ... 90. Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din capitolul VIII (Reglementări specifice personalului din sistemul justiției) al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 „Salarizarea și celelalte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate și personalului conex militar și civil de la instanțele și parchetele militare se asigură de Ministerul Apărării Naționale, potrivit prevederilor prezentei legi și reglementărilor referitoare la drepturile materiale și bănești specifice calității de militar activ, respectiv de salariat civil al Ministerului Apărării Naționale“. ... 91. În cuprinsul anexei nr. VI (Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“) la Legea-cadru nr. 153/2017, art. 69 alin. (3) prevede că pentru personalul auxiliar de specialitate și pentru personalul conex militar și civil de la instanțele judecătorești și parchetele militare se aplică, în mod corespunzător, reglementările specifice personalului din sistemul justiției, iar art. 69 alin. (5) prevede că indemnizațiile de încadrare și celelalte drepturi ale judecătorilor și procurorilor militari, ale personalului auxiliar de specialitate, precum și ale personalului conex și civil de la instanțele judecătorești și parchetele militare se stabilesc, după caz, de directorul Direcției instanțelor militare din cadrul Ministerului Apărării Naționale, respectiv de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 92. În condițiile art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 554/2006, „(1) Aprobarea statelor de funcții și de personal și repartizarea posturilor la instanțele militare se fac prin ordin al ministrului justiției, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii și al ministrului apărării naționale, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. (2) Gestionarea funcțiilor militare, pe grade militare, se realizează de Ministerul Apărării Naționale, prin structura specializată, potrivit statelor de funcții militare întocmite la nivelul acestui minister“. ... 93. Organizarea examenului de promovare din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, poate avea loc în condițiile instituite de art. 31 din Legea-cadru nr. 153/2017, text cu valoare de drept comun, ale cărui dispoziții relevante prevăd următoarele: (...) (2) Încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz. (3) În situația în care promovarea personalului contractual sau a altor categorii de personal bugetar în funcție, grad sau treaptă profesională nu este reglementată prin statute proprii, promovarea se face de regulă pe un post vacant existent în statul de funcții. (4) În situația în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcții, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcții în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior. (...) (8) Ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcții, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiția încadrării în cheltuielile de personal aprobate în buget. ... 94. Prin urmare, din coroborarea textelor de lege menționate anterior rezultă că personalul cu studii medii poate solicita promovarea pe un post vacant cu studii superioare sau transformarea postului într-unul cu studii superioare, sens în care, astfel cum este prevăzut în regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, angajatorul poate organiza, anual, în măsura solicitărilor, un examen de promovare. Totodată însă împrejurarea că o normă juridică cu putere inferioară legii statuează cu privire la organizarea anuală a examenului de promovare, în măsura în care există solicitări, nu creează în sarcina angajatorului o obligație de conformare cu caracter imperativ. ... 95. Prin raportare la dispozițiile art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, ordonatorul de credite, în măsura în care apreciază că pentru organizarea eficientă a activității instanței ori parchetului respectiv este necesară organizarea examenului pentru ocuparea funcției de grefier arhivar cu studii superioare, va previziona în buget cheltuielile suplimentare corespunzătoare drepturilor salariale aferente acestei funcții. ... 96. Organizarea examenului de promovare din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau al aceluiași parchet, poate avea loc doar în măsura în care bugetul întocmit și aprobat în condițiile legii acoperă, în cadrul cheltuielilor de personal, inclusiv cheltuielile suplimentare corespunzătoare drepturilor salariale aferente funcției în care urmează să aibă loc promovarea. Ca urmare, încadrarea în cheltuielile de personal constituie o condiție legală pentru organizarea examenului de promovare. ... 97. Ulterior susținerii cu succes a examenului de promovare respectiv, urmează ca, după caz, personalul promovat să fie încadrat pe postul vacant prevăzut în acest scop în statul de funcții ori să fie dispusă, în condițiile legii, transformarea postului din statul de funcții în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior, în conformitate cu prevederile art. 31 alin. (3) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Drepturile salariale corespunzătoare noii funcții se acordă de la data numirii în postul de grefier arhivar cu studii superioare. ... 98. Rezultă că trebuie răspuns la a doua întrebare în sensul că, în interpretarea dispozițiilor art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale regulamentului aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, organizarea examenului de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau al aceluiași parchet, poate avea loc doar în măsura în care bugetul întocmit și aprobat în condițiile legii acoperă, în cadrul cheltuielilor de personal, cheltuielile suplimentare corespunzătoare drepturilor salariale aferente funcției în care urmează să aibă loc promovarea. Drepturile salariale corespunzătoare noii funcții se acordă de la data numirii în postul de grefier arhivar cu studii superioare. ... ...