Decizia ÎCCJ nr. 19/2024 (RIL)Punctul III

III. Orientările jurisprudențiale divergente 13. Autorul sesizării a arătat că problema de drept a fost soluționată diferit la nivelul instanțelor naționale, existând practică judiciară neunitară referitoare la modalitatea de evaluare a imobilelor, în cazul în care, anulând decizia de invalidare, instanța de judecată stabilește atât existența dreptului la acordarea măsurilor reparatorii, cât și numărul de puncte compensatorii care se acordă persoanei îndreptățite. ... 14. Astfel, într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că este aplicabilă grila notarială din anul anterior emiterii deciziei de invalidare, în vederea aplicării unui sistem unitar de evaluare, întrucât art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 nu distinge după cum decizia administrativă este de validare, validare parțială sau invalidare. ... 15. Pe de altă parte, art. 21 alin. (8) din aceeași lege stabilește evaluarea ca fiind o etapă anterioară validării sau invalidării deciziei entității învestite de lege și, după caz, aprobării punctajului stabilit potrivit art. 21 alin. (7) din Legea nr. 165/2013. ... 16. În sensul acestei orientări jurisprudențiale autorul sesizării a atașat memoriului de recurs în interesul legii decizii definitive ale curților de apel Pitești, Constanța, Brașov, Oradea, Bacău, Galați și Alba Iulia, după cum urmează: Decizia nr. 4.681 din 14 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă în Dosarul nr. 151/109/2021; Decizia nr. 76/C din 9 aprilie 2024 în Dosarul nr. 1.138/118/2023 și Decizia nr. 106/C din 26 aprilie 2024 în Dosarul nr. 5.588/118/2020, ambele pronunțate de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă; Decizia nr. 247 din 15 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov - Secția civilă în Dosarul nr. 1.035/62/2021; Decizia nr. 1.120 din 27 octombrie 2021 în Dosarul nr. 93/83/2021 și Decizia nr. 53 din 22 ianuarie 2024 în Dosarul nr. 3.665/111/2020, ambele pronunțate de Curtea de Apel Oradea - Secția civilă; Decizia nr. 494 din 19 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă în Dosarul nr. 2.043/103/2021; Decizia nr. 209 din 16 noiembrie 2022 în Dosarul nr. 1.061/113/2020, Decizia nr. 201 din 1 noiembrie 2023 în Dosarul nr. 1.516/113/2022, Decizia nr. 118 din 19 iunie 2023 în Dosarul nr. 946/91/2022, Decizia nr. 28 din 15 februarie 2024 în Dosarul nr. 1.509/113/2022 și Decizia nr. 194 din 31 octombrie 2023 în Dosarul nr. 1.741/91/2022, toate pronunțate de Curtea de Apel Galați - Secția I civilă; Decizia nr. 2.098 din 29 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă în Dosarul nr. 3.496/3/2021. ... 17. Într-o a doua orientare jurisprudențială s-a reținut că evaluarea imobilului se face prin raportare la valoarea înscrisă în grila notarială valabilă anului precedent celui în care, pentru prima dată, se procedează la evaluarea imobilului fie de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, fie de către instanța de judecată. ... 18. Atât în situația în care Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor nu emite o decizie, cât și atunci când emite o decizie de invalidare, instanța este chemată să examineze și să stabilească existența sau inexistența îndreptățirii la măsuri reparatorii, întinderea acestora, precum și numărul de puncte compensatorii. ... 19. Pentru identitate de raționament, deoarece în ambele situații instanța este cea care soluționează pe fond notificarea, raportarea nu se poate face decât la grila notarială din anul anterior evaluării imobilului. ... 20. Dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 se referă la evaluarea bunurilor pentru care se acordă despăgubiri. Prin urmare, nu se poate susține că legiuitorul nu a făcut o distincție, prevederile art. 21 alin. (6) referindu-se în mod clar la o decizie de compensare, întrucât numai în această situație se procedează la evaluare. ... 21. Voința legiuitorului a fost ca persoana îndreptățită să fie despăgubită la o valoare cât mai apropiată de momentul despăgubirii, în acest sens fiind și dezlegările Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept date prin Decizia nr. 9 din 21 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 4 aprilie 2022, Decizia nr. 57 din 3 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1162 din 5 decembrie 2022, și Decizia nr. 48 din 26 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2023. ... 22. Instanțele au reținut aplicarea în cauze a dezlegărilor date de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 57 din 3 octombrie 2022, conform cărora aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent pronunțării hotărârii judecătorești nu se justifică legal în ipoteza în care Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și-a îndeplinit obligația legală de a emite decizie de compensare (a se vedea paragrafele 135 și 136 din decizie). Altfel spus, în măsura în care Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor nu a emis o astfel de decizie de compensare, devin relevante dezlegările de drept date de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție prin Decizia nr. 9 din 21 februarie 2022 problemei stabilirii grilei notariale prin raportare la care se realizează evaluarea imobilelor în situația inexistenței unei decizii de compensare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în procedura administrativă. ... 23. Însă aceste dezlegări sunt relevante și cu privire la cererea ce a fost soluționată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor printr-o decizie de invalidare. În acest context, instanța supremă a arătat că problema de drept expusă își găsește rezolvare prin coroborarea dispozițiilor art. 1 alin. (2) , art. 16, art. 35 și art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, fiind evident că modalitatea de determinare a măsurilor compensatorii prin puncte este cea prevăzută în cadrul art. 21 alin. (6) din această lege. Atât timp cât nu există o decizie emisă în procedura administrativă, iar hotărârea judecătorească ține locul acestei decizii, art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 trebuie interpretat în sensul că măsurile compensatorii prin puncte trebuie determinate prin raportare la grilele notariale valabile pentru anul precedent pronunțării hotărârii judecătorești. Finalitatea urmărită de legiuitor a fost ca persoanele îndreptățite la obținerea de măsuri compensatorii să beneficieze de stabilirea unor despăgubiri compensatorii care să fie evaluate în funcție de grilele cele mai apropiate de momentul primirii efective a acestora. ... 24. În ilustrarea acestei orientări jurisprudențiale s-au atașat hotărâri judecătorești definitive ale curților de apel Pitești, Constanța, Craiova, Cluj, Iași, Galați, astfel: Decizia nr. 3.885 din 21 iunie 2023 în Dosarul nr. 3.076/109/2020 și Decizia nr. 3.766 din 15 iunie 2023 în Dosarul nr. 34.183/3/2019, ambele pronunțate de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă; Decizia nr. 157/C din 20 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă în Dosarul nr. 1.647/88/2019; Decizia nr. 142 din 12 aprilie 2022 în Dosarul nr. 670/101/2021 și Decizia nr. 407 din 14 noiembrie 2023 în Dosarul nr. 5.718/63/2022, ambele pronunțate de Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă; Decizia nr. 455 din 13 decembrie 2022 în Dosarul nr. 1.000/100/2021, Decizia nr. 24 din 30 ianuarie 2024 în Dosarul nr. 1.839/100/2022 și Decizia nr. 104 din 21 martie 2024 în Dosarul nr. 2.060/100/2022, toate pronunțate de Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă; Decizia nr. 168 din 29 martie 2023 în Dosarul nr. 5.984/99/2021* și Decizia nr. 111 din 25 martie 2024 în Dosarul nr. 252/89/2023, ambele pronunțate de Curtea de Apel Iași - Secția civilă; Decizia nr. 61 din 4 aprilie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați - Secția I civilă în Dosarul nr. 487/113/2023. ... ...