Decizia CCR nr. 66/2016Paragraful 10

6. Tribunalul Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi, însă în condiţiile şi limitele prevăzute de acestea. Restrângerea dreptului de a exercita funcţia de demnitate publică pe perioada pedepsei închisorii a cărei executare a fost suspendată condiţionat este stabilită de lege, este necesară într-o societate democratică, este proporţională cu situaţia care a determinat-o, se aplică nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în situaţia descrisă de normă şi nu aduce atingere existenţei dreptului. Este adevărat că pe perioada suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspendă şi executarea pedepsei accesorii prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a doua din vechiul Cod penal, iar autorul excepţiei ar putea candida la funcţii elective, însă această situaţie este diferită de cea în care condamnarea intervine în timpul exercitării mandatului. Astfel, în ipoteza în care condamnarea cu suspendarea condiţionată/sub supraveghere a executării pedepsei închisorii este anterioară candidaturii, electoratul poate acţiona în cunoştinţă de cauză, în vreme ce, în cazul în care condamnarea la pedeapsa închisorii cu aceeaşi modalitate de individualizare a executării survine în timpul exercitării mandatului, mandatul nu poate continua, prezumându-se că, în această ipoteză, consilierul nu mai îndeplineşte condiţiile de reprezentativitate şi legitimitate necesare îndeplinirii mandatului.