Decizia ÎCCJ nr. 50/2024 (HP)Punctul III
Punctul III
III. Expunerea succintă a procesului
12. Prin Cererea înregistrată la data de 20 ianuarie 2022 pe rolul Judecătoriei Buzău - Secția civilă cu nr. 779/200/2022, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 119.512,67 lei, reprezentând dobândă contractuală penalizatoare aferentă unor facturi emise în sarcina pârâtei. ...
13. Prin Încheierea din 29 iunie 2022, prima instanță a respins cererea, ca nefondată. ...
14. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că la data de 23 decembrie 2008 a fost încheiat un contract de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubrizare între Compania Y - S.A., în calitate de operator, și Consiliul Local al Comunei B, în calitate de autoritate contractantă. Prin contractul de novație din 30 decembrie 2011, operatorul de servicii de salubritate a fost înlocuit de societatea reclamantă. În baza acestor relații contractuale, reclamanta a emis o serie de facturi fiscale pentru activitățile de salubritate efectuate pe raza Unității administrativ-teritoriale comuna B, atât pentru debit, cât și pentru penalități. ...
15. Prin Încheierea pronunțată la data de 9 octombrie 2021, în Dosarul înregistrat la Judecătoria Buzău - Secția civilă cu nr. 12.658/200/2021, instanța a încuviințat executarea silită în temeiul titlurilor executorii reprezentate de facturile emise de societatea reclamantă împotriva debitoarei Unitatea administrativ-teritorială comuna B, prin toate modalitățile de executare prevăzute de lege, pentru recuperarea sumei de 814.435,47 de lei reprezentând debit principal, la care se adaugă cheltuielile de executare silită. ...
16. În ceea ce privește facturile fiscale care cuprind contravaloarea penalităților de întârziere, instanța a apreciat că acestea nu sunt titluri executorii, motiv pentru care a respins cererea de încuviințare a executării silite pentru penalități, soluție menținută de Tribunalul Buzău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. ...
17. Prin acțiunea de față, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata acestor penalități, însumând 119.512,67 de lei, în considerarea dispozițiilor art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă, art. 1.535 alin (1) din Codul civil și art. 16 din contractul încheiat între părți. ...
18. Ipoteza supusă analizei presupune faptul că titlul executoriu (în speță, facturile emise pentru debitul principal) nu conține referiri la „dobânzi, penalități sau alte sume care se cuvin de drept creditorului“, astfel încât să fie calculate de executorul judecătoresc potrivit art. 628 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Problema care se pune este aceea a stabilirii de către instanța de executare a dobânzilor, penalităților sau altor sume „care se cuvin de plin drept creditorului, potrivit art. 1.535 din Codul civil sau altor dispoziții legale speciale.“ ...
19. Deși art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă face o referire generică la art. 1.535 alin. (1) din Codul civil, ce reglementează atât daunele moratorii prevăzute de lege, cât și pe cele convenite de părți, instanța de fond a apreciat că textul de lege este aplicabil doar pentru daunele moratorii prevăzute de lege, întrucât doar acestea „se cuvin de plin drept“, nu și daunele convenționale, invocate de reclamantă (art. 16 din contract, penalități de întârziere de 0,05% din valoarea obligației neachitate pentru fiecare zi de întârziere). ...
20. De pildă, daune moratorii ce pot fi aplicabile procedurii instituite de art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă sunt cele prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare, (Ordonanța Guvernului nr. 13/2011), Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante (Legea nr. 72/2013) sau Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 51/2006) - art. 42 alin. (10) lit. b) . ...
21. Această interpretare se justifică și prin prisma normei cu caracter special, ce determină competența instanței de executare, în cadrul procedurii urgente a executării silite, indiferent de valoarea urmărită sau de titlul executoriu (de pildă, poate fi vorba despre o hotărâre judecătorească pronunțată de o instanță superioară). ...
22. În cadrul acestei proceduri se pot acorda daune prezumate de legiuitor („ce se cuvin de plin drept“), iar pentru stabilirea culpei contractuale, care justifică activarea clauzei ce reglementează penalitățile, trebuie efectuată o analiză prin raportare la fondul raporturilor contractuale, conform competenței de drept comun. ...
23. Astfel, cererea reclamantei privind acordarea unor penalități convenționale, prevăzute de contractul dintre părți, excedează dispozițiilor art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă, putând fi formulată pe calea dreptului comun. ...
24. Reclamanta folosește caracterul de titlu executoriu al facturii de utilități emise pentru debitul principal pentru a uza de procedura prevăzută de art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă din capitolul vizând executarea silită, dar nu solicită acordarea unei dobânzi prevăzute de lege, ci acordarea unei dobânzi contractuale. ...
25. Este necesară o delimitare clară a titlului executoriu ce se execută silit (facturile emise pentru debitul principal) de contractul încheiat între părți (ce nu conține dispoziții executorii, iar fructificarea clauzei privind penalitățile presupune învestirea instanței de drept comun pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești). ...
26. În termenul legal, reclamanta a declarat apel împotriva acestei încheieri. ...
27. În motivarea apelului a arătat, în esență, că instanța de fond a făcut o interpretare contra legem, reducând sfera de aplicare a dispozițiilor art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă strict la situația dobânzii legale, fără ca legiuitorul să introducă o asemenea distincție. Astfel, dispozițiile art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă fac referire la dispozițiile art. 1.535 din Codul civil în integralitatea lor, aceste dispoziții de ordin material reglementând atât dreptul la dobândă legală, cât și dreptul la dobândă contractuală. ...
28. În măsura în care legiuitorul ar fi înțeles să limiteze această sferă strict la dobânda legală, ar fi făcut o mențiune expresă în acest sens. În schimb, legiuitorul a ales să se refere atât la dobânda legală, cât și la dobânda contractuală (făcând trimitere la art. 1.535 din Codul civil), motiv pentru care prima instanță a interpretat în mod nelegal această normă, excluzând situația dobânzii contractuale. ...
29. În al doilea rând, prima instanța a creat o diferență de regim juridic între dobânda legală și dobânda contractuală, nerecunoscută de lege. ...
30. Astfel, dispozițiile art. 1.535 alin. (1) din Codul civil prevăd că, „în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu (...)“. ...
31. Așadar, potrivit legii, atât dobânda legală, cât și dobânda contractuală se vor cuveni de plin drept creditorului (fără a fi necesară punerea în întârziere sau orice altă procedură prealabilă), neexistând o diferență de regim juridic între cele două. ...
32. Singura diferență între dobânda legală și dobânda contractuală se referă la modalitatea de determinare (prin lege sau convenția părților), iar nu prin prisma efectelor sau după cum urmează a fi datorate. ...
33. Astfel, apelanta-reclamantă a arătat că în mod eronat prima instanță a apreciat că este necesară o analiză a fondului raporturilor contractuale sau a culpei contractuale pentru a aprecia îndrituirea apelantei la plata dobânzii contractuale, în condițiile în care culpa contractuală rezultă din simplul fapt al refuzului de plată a facturilor emise de apelantă pentru serviciile de salubritate (titluri executorii). ...
34. De altfel, prin întâmpinarea formulată nici măcar debitoarea nu neagă faptul că a încălcat obligația de plată la timp a facturilor emise de societatea reclamantă, limitându-se la invocarea unor aspecte fără nicio legătură cu problematica în discuție. ...
35. Cu alte cuvinte, nu există nicio diferență de analiză în ceea ce privește dobânda legală și cea contractuală, singura diferență fiind sursa dobânzii: legea sau contractul dintre părți. ...
36. În al treilea rând, în mod eronat susține prima instanță că nu ar putea analiza acordarea dobânzii contractuale, deoarece aceasta nu este cuprinsă în titlul executoriu (facturile pentru serviciile de salubritate). ...
37. Această interpretare ignoră faptul că inclusiv facturile care constituie titluri executorii în cazul de față au fost emise în baza contractului, iar nu în baza legii. Legea le recunoaște doar caracterul de titluri executorii, dar temeiul material în baza căruia au fost emise este tot contractul (care nu este la rândul său recunoscut ca fiind titlu executoriu). ...
38. Dacă legea recunoaște caracterul de titlu executoriu al facturilor emise în baza unui contract ce nu reprezintă titlu executoriu, a fortiori, instanța de judecată poate analiza în procedura simplificată prevăzută de art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă îndrituirea creditorului la dobânda contractuală prevăzută de același contract. ...
39. Astfel, întregul scop al acestei reglementări este acela de a evita inițierea unui nou proces care să presupună o judecată îndelungată, în condițiile în care obligația principală se bucură de executorialitate. În acest sens, plecând de la principiul accesorium sequitur principale, instanța de executare poate să încuviințeze și executarea penalităților de întârziere prevăzute de contract, penalități aplicabile pentru nerespectarea obligației de plată a facturilor de utilități (titlu executoriu). ...
40. Întrucât titlurile executorii reprezentate de facturile fiscale emise de apelanta-reclamantă nu cuprind penalități de întârziere este îndeplinită ipoteza reglementată de art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă, care permite instanței de executare să stabilească penalitățile de întârziere în baza contractului dintre părți. ...
41. Prin întâmpinarea formulată intimata-pârâtă a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând, în esență, că, deși art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă face referire la întreg art. 1.535 din Codul civil, aplicarea acestei norme trebuie limitată la daunele moratorii prevăzute de lege, iar nu la cele convenționale, întrucât acestea se cuvin de plin drept. Or, daunele moratorii sunt prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 13/2011, Legea nr. 72/2013 ori de alte acte normative care prevăd asemenea daune. ...
42. În ședința publică din 24 octombrie 2023, apelanta-reclamantă a formulat cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind interpretarea dispozițiilor art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă. ...
43. Prin Încheierea pronunțată la 21 noiembrie 2023, sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății. ... ...
Sursa oficială ↗