Decizia CCR nr. 19/2016Paragraful 12

9. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală apreciază că dispoziţiile art. 40 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, care reglementează competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în primă instanţă, după calitatea persoanei, respectiv în apel, şi dispoziţiile art. 48 alin. (2) din acelaşi cod, care stabilesc competenţa în caz de schimbare a calităţii inculpatului, nu sunt în contradicţie cu dispoziţiile art. 72 alin. (2) din Constituţie, întrucât prevederile constituţionale au în vedere doar competenţa de soluţionare în fond a cauzei. De asemenea, normele de competenţă în soluţionarea căilor de atac reprezintă reguli de procedură a căror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, se poate face numai prin lege, legiuitorul instituind principiul proximităţii gradelor de jurisdicţie, competenţa - în căile de atac - fiind reglementată, în toate situaţiile, în raport cu instanţa care a pronunţat hotărârea atacată. Totodată, dispoziţiile art. 40 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, respectiv art. 48 alin. (2) din acelaşi cod sunt în acord cu prevederile constituţionale care reglementează egalitatea în drepturi, întrucât nu instituie condiţii diferite pentru persoanele aflate în aceeaşi situaţie, respectiv aceea a dobândirii calităţii de parlamentar după pronunţarea unei hotărâri în primă instanţă.