Decizia CCR nr. 733/2015Paragraful 9

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit. c) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât, deşi art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală conferă dreptul de a ataca soluţia de renunţare la urmărirea penală cu plângere la judecătorul de cameră preliminară, textul de lege criticat nu prevede ca soluţie - în ipoteza admiterii plângerii formulate de persoana faţă de care s-a dispus netrimiterea în judecată - schimbarea soluţiei din renunţare la urmărirea penală în clasare. Arată că art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale - care instituie o serie de exigenţe de natură procedurală cu privire la dreptul la un proces echitabil, şi anume judecarea în mod public, termenul rezonabil, independenţa şi imparţialitatea instanţei, care este instituită de lege, pronunţarea în mod public a hotărârii, protecţia vieţii private a părţilor etc. - garantează mai întâi de toate "dreptul la un tribunal", ca fiind cel care permite punerea în valoare a garanţiilor procedurale amintite. Caracterul echitabil, publicitatea şi celeritatea procesului penal nu ar prezenta absolut niciun interes în absenţa procesului însuşi. De asemenea precizează că, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a elaborat principiul potrivit căruia, prin Convenţie, sunt garantate drepturi şi libertăţi concrete şi efective, iar nu teoretice şi iluzorii.