Decizia CCR nr. 662/2015Paragraful 9

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate încalcă principiul neretroactivităţii legii şi cel al nediscriminării, dreptul de proprietate şi dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. Astfel, aplicarea noilor dispoziţii din Legea nr. 165/2013 şi dosarelor în curs de soluţionare înregistrate la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor duce la lipsirea de eficienţă a unor acte emise de autorităţile statului prin care s-a recunoscut dreptul de proprietate al persoanelor îndreptăţite. Totodată, aceste prevederi încalcă principiul previzibilităţii procedurii de retrocedare, fiind incidente asupra unui număr foarte mare de dosare în care această procedură era în curs de desfăşurare, întrucât erau nesoluţionate la data intrării acestui act normativ în vigoare. Se arată că procedura actuală elimină acordarea unor sume de bani ca măsură reparatorie, textele de lege criticate stabilind o nouă modalitate de despăgubire, prin puncte valorice, o nouă modalitate de evaluare a valorii imobilelor supuse retrocedării - prin grila notarială, şi introducând noi termene de soluţionare a cererilor de despăgubire, respectiv de valorificare a punctelor stabilite prin decizia de compensare. Autoarea excepţiei apreciază că această procedură de restituire este total ineficientă în raport cu reglementarea anterioară, respectiv Legea nr. 10/2001 şi Legea nr. 247/2005, şi în contradicţie cu recomandările Curţii Europene a Drepturilor Omului cuprinse în Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României. Legiuitorul a creat, prin textele de lege criticate, regimuri juridice diferite pentru persoane aflate în aceleaşi situaţii, fiind dezavantajaţi cei ale căror cereri de despăgubire nu au fost soluţionate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, din culpa exclusivă a autorităţilor publice competente, şi care, la capătul unei proceduri ce poate dura 60 de luni, pot să obţină, sub formă de puncte, contravaloarea mult diminuată a imobilelor supuse restituirii. Se creează, astfel, un vădit dezechilibru între persoanele îndreptăţite cărora le-au fost soluţionate cererile de retrocedare sub imperiul Legii nr. 247/2005 şi care au primit despăgubiri în numerar şi cele care au iniţiat procedura de retrocedare potrivit aceluiaşi act normativ, dar cărora nu le-au fost soluţionate dosarele până la intervenirea Legii nr. 165/2013. Se arată că aceste persoane sunt dezavantajate şi în raport cu alţi destinatari ai unor legi reparatorii. Totodată, arată că prelungirea cu 5 ani a îndeplinirii procedurii de acordare a măsurilor reparatorii şi fragmentarea despăgubirilor prin acordarea acestora în tranşe lipsesc de eficienţă întregul demers prevăzut de Legea nr. 165/2013.