Decizia CCR nr. 592/2017Punctul 12

12. În motivarea excepției de neconstituționalitate în esență, se susține, în dosarele nr. 751D/2016 și nr. 758D/2016, că prevederile textelor de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care s-ar aplica persoanelor ale căror drepturi la stabilirea măsurilor reparatorii făceau obiectul unor procese începute în condițiile prevăzute de Legea nr. 10/2001 și titlul VII din Legea nr. 247/2005 și aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 sau sunt constituționale numai în măsura în care nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii. Arată că, dacă li s-ar aplica prevederile criticate, vătămarea ar fi evidentă, ca urmare a diferenței foarte mari dintre valoarea pe care imobilul notificat o avea la data introducerii acțiunii, stabilită conform standardelor internaționale, astfel cum se reglementa prin Legea nr. 10/2001, și cea rezultată din grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Autoarele excepției susțin că, prin aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, sunt puse într-o poziție de inegalitate în drepturi față de persoanele aflate în aceeași situație juridică, dar care au fost despăgubite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 la o valoare a imobilelor notificate potrivit standardelor internaționale de evaluare. Inechitatea este cu atât mai evidentă cu cât este rezultatul culpei unei autorități a statului în întârzierea emiterii dispoziției ce le-ar fi permis să primească titlul de despăgubire în condițiile Legii nr. 247/2005. Arată că a accepta că, prin dispozițiile sale, legea nouă ar putea desființa sau modifica situații juridice anterioare ar însemna încălcarea principiului neretroactivității legii civile. Tot astfel, aplicarea Legii nr. 165/2013 litigiilor în curs la data intrării sale în vigoare ar nesocoti principiul tempus regit actum, potrivit căruia actele și faptele juridice se supun legii aplicabile la data la care s-au născut. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 88 din 27 februarie 2014. Mai susțin că stabilirea unei despăgubiri în funcție de grila notarială de la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil din perspectiva respectării principiului legalității, care se opun ingerinței puterii legiuitoare în administrarea justiției în scopul de a influența deznodământul judiciar al litigiului. Totodată, intervenția legislativă în procesele în care participă statul este o formă a inegalității de arme. De asemenea, se referă la cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul încălcării dreptului care se înscrie în categoria de bun în sensul art. 1 din Primul protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reprezentat de creanța contra statului calculată la o altă valoare decât cea care s-ar fi stabilit sub imperiul legii de la o anumită dată. Așadar, speranța legitimă de a obține un anumit bun (despăgubirea la valoarea de piață) reprezintă o extindere a articolului menționat asupra unor bunuri care nu se află încă în patrimoniul reclamantului, dar acesta are un drept de a obține proprietatea asupra acestora, recunoscut de legislația statului, în speță prin Legea nr. 10/2001. Consideră că prin prevederile de lege criticate autoritățile române au depășit marja de apreciere stabilită prin Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010 pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României. Mai precizează că, prin aplicarea Legii nr. 165/2013, cu consecința lipsirii de eficiență juridică a dispozițiilor din Legea nr. 10/2001, pentru persoanele care au deschis procedurile în temeiul acestei din urmă legi, ar conduce la înlăturarea caracterului previzibil și accesibil al legii. ...