Decizia ÎCCJ nr. 27/2024 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept 12. Prin Sentința civilă nr. 888 din 11 iulie 2023, Tribunalul Maramureș - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată și precizată de reclamantul Sindicatul din Administrație Maramureș, reținând că, în cursul anului 2021, a fost aplicată prevederea din cuprinsul art. I din O.U.G. nr. 226/2020, astfel că, raportat la acest act normativ, stabilirea drepturilor salariale și plata acestora au fost limitate la modul de calcul stabilit pentru luna decembrie 2020, pentru anul 2022 a fost adoptată O.U.G. nr. 130/2021, iar pentru anul 2023 a fost adoptată O.U.G. nr. 168/2022. ... 13. La adoptarea acestor norme, conform notelor de fundamentare, a fost avută în vedere inclusiv salarizarea funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul familiei ocupaționale „Administrație“ din aparatul propriu al consiliilor județene, primăriilor și consiliilor locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, dar și faptul că drepturile salariale care se stabilesc prin raportare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată ce a fost majorat determină un impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetare, impunându-se, deci, evitarea unor presiuni suplimentare asupra cheltuielilor bugetare într-un context economic dificil și, deci, menținerea cuantumului brut al salariilor întregului personal plătit din fonduri publice. ... 14. Prin urmare, prima instanță a apreciat că O.U.G. nr. 226/2020 și O.U.G. nr. 130/2021 au vizat menținerea cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază tot personalul plătit din fonduri publice, inclusiv cel din cadrul familiei ocupaționale „Administrație“ din aparatul propriu al consiliilor județene, primăriilor și consiliilor locale. ... 15. A reținut că, potrivit art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, în materia salarizării personalului din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, legiuitorul acordă competență exclusivă consiliilor locale/consiliilor județene/ Consiliului General al Municipiului București/ordonatorilor de credite, autoritățile administrației publice locale enunțate având, așadar, dreptul de decizie referitor la stabilirea salariului de bază al acestor categorii de personal din sistemul bugetar, dispunând, prin bugetul local, de resursele și mijloacele necesare îndeplinirii acestei competențe, însă, o asemenea competență se exercită cu respectarea normelor, criteriilor și standardelor stabilite de Legea-cadru nr. 153/2017, care prevede expres, prin art. 1 alin. (3) , că „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege.“ ... 16. S-a mai arătat că, potrivit dispozițiilor art. 6 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, marja de apreciere a autorităților administrației publice locale nu este nelimitată, se exercită cu încadrarea între limitele minime și maxime prevăzute prin lege pentru drepturile salariale, iar prevederile art. 6 lit. h) din aceeași lege-cadru consacră principiul sustenabilității financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat. ... 17. Or, a reținut tribunalul, pentru anii 2021 și 2022, salariile personalului plătit din fonduri publice se mențin la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020, respectiv decembrie 2021, conform actelor normative invocate anterior. Prin urmare, pentru anii 2021 și 2022, nivelul salariului era plafonat la nivelul salariului încasat în luna decembrie a anului 2020, respectiv decembrie 2021, iar pentru anul 2023 majorarea salariului a fost posibilă doar cu 10%, astfel că nu poate fi dispusă modalitatea de calcul al salariului solicitată de reclamant. ... 18. Prin recursul declarat împotriva acestei sentințe, reclamantul a solicitat casarea în tot a hotărârii primei instanțe și admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, iar în cursul soluționării acestei căi de atac a formulat cerere de sesizare a instanței supreme pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 19. Instanța de recurs a admis cererea formulată de recurentul-reclamant și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea dezlegării chestiunii de drept invocate de acesta. ... ...