Decizia ÎCCJ nr. 22/2024 (HP)Punctul III
Punctul III
III. Expunerea succintă a procesului
A. Dosarul nr. 5.663/30/2022 al Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale
19. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș - Secția I civilă la data de 21 decembrie 2022, reclamantul - procuror pensionat a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâților la plata a 7 indemnizații de încadrare lunare brute - sumă calculată în raport cu cuantumul indemnizației de încadrare lunare brute pe care reclamantul a avut-o în luna pensionării sale - așa cum este prevăzut de dispozițiile art. 81 din Legea nr. 303/2004, ce urmează să fie plătită începând cu data eliberării din funcție prin pensionare, și actualizarea sumei datorate cu indicele de inflație, la care se adaugă plata dobânzii legale penalizatoare datorate pentru suma solicitată până la data plății efective, în temeiul dispozițiilor art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare (Ordonanța Guvernului nr. 13/2011). ...
20. Prin Sentința civilă nr. 726 din 8 iunie 2023, Tribunalul Timiș - Secția I civilă a respins excepția prematurității, precum și acțiunea pe fond. ...
21. În motivarea soluției adoptate tribunalul a reținut că, în prezent, dispozițiile indicate de reclamant ca temei al dreptului pretins sunt abrogate, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 303/2022). În raport cu data eliberării din funcție, dispozițiile invocate erau în vigoare, însă aplicarea acestora a fost suspendată în anul 2022 prin art. VII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021. ...
22. În raport cu Decizia Curții Constituționale nr. 695 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 6 ianuarie 2021 (paragraful 21), precum și cu principiile stabilite în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța de fond a reținut că o creanță poate fi considerată drept o „valoare patrimonială“ în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția) numai atunci când are un temei suficient în dreptul intern, de exemplu în cazul în care este confirmată de o jurisprudență consacrată a instanțelor, statul fiind competent să stabilească în mod discreționar remunerațiile provenite de la buget pe care vrea să le plătească angajaților săi (inclusiv dreptul de a introduce, suspenda sau elimina plata anumitor remunerații, prin intermediul unor modificări legislative). Chiar și în situația în care s-ar aprecia că reclamantul este titularul unui drept protejat de Convenție și că măsura adoptată de legiuitorul român ar putea fi analizată prin prisma unei ingerințe în dreptul său, acesta nu a invocat cauzarea, prin neacordarea drepturilor invocate, a unui prejudiciu disproporționat și excesiv, incompatibil cu dreptul la respectarea bunurilor, garantat de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție. ...
23. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, solicitând schimbarea în tot a hotărârii apelate, în sensul admiterii acțiunii. ...
24. În motivarea apelului s-a invocat, în principal, lipsa silogismului logico-juridic pe care se întemeiază soluția din dispozitiv, nefiind realizată niciun fel de analiză a argumentelor prezentate în cererea de chemare în judecată și niciun fel de coroborare a dispozițiilor legale în materie. Pe fond, a reluat susținerile potrivit cărora rațiunea suspendării dreptului nu mai subzistă, astfel încât suspendarea îndelungată se transformă într-o ingerință disproporționată în dreptul său de proprietate, sancționată de Convenție. ...
25. În data de 18 octombrie 2023, reclamantul a formulat cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept pendinte. ...
26. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2023, Curtea a admis sesizarea și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a dispus suspendarea judecății. ... ...
B. Dosarul nr. 2.914/100/2022 al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale
27. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș - Secția I civilă și litigii de muncă, reclamanții - judecători pensionați au solicitat obligarea pârâților la plata contravalorii a 7 indemnizații de încadrare brute lunare în temeiul art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, învederând că au fost supuși unui tratament juridic discriminatoriu față de colegii pensionați anterior apariției actelor normative prin care a fost suspendată succesiv acordarea acestor drepturi. ...
28. Prin Sentința civilă nr. 239 din 17 martie 2023 a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea. ...
29. Pentru a dispune astfel, tribunalul a avut în vedere că drepturile invocate de reclamanți au fost suspendate succesiv, până în prezent, începând cu anul 2010, inițial prin art. 9 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 118/2010), iar în final, prin art. 294 alin. (5) din Legea nr. 303/2022, dispoziția a fost abrogată începând cu 16 decembrie 2022, dreptul reglementat de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nemaiavând, de la acel moment, corespondent în dreptul pozitiv. ...
30. De asemenea, a reținut că nu există discriminare față de judecătorii Curții Constituționale, respectiv față de alți judecători care au beneficiat de indemnizație anterior suspendării sau față de moștenitorii judecătorilor sau procurorilor decedați. ...
31. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, solicitând schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii în totalitate a cererii de chemare în judecată. ...
32. Prin apelul formulat au arătat, în esență, că împrejurarea că din anul 2022 acest drept nu mai subzistă, ca urmare a abrogării, nu poate avea efect asupra dreptului dedus judecății, raportat la principiul prevăzut de Constituția României în art. 15, vizând neretroactivitatea legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, considerând, totodată, că măsura suspendării a afectat doar exercițiul, nu și nașterea dreptului. ...
33. La termenul de judecată din 16 octombrie 2023, instanța a pus în discuția părților oportunitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind problema de drept ce face obiectul apelului. ...
34. Prin încheierea pronunțată la acest termen, sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății. ... ... ...
Sursa oficială ↗