Decizia ÎCCJ nr. 24/2024 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 65. Pentru legala învestire a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul mecanismului de unificare constând în pronunțarea unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate a acestei proceduri, condiții care trebuie întrunite în mod cumulativ, respectiv: – existența unei cauze în curs de judecată; ... – judecata cauzei să se afle în ultimă instanță pe rolul tribunalului, al curții de apel sau al Înaltei Curți de Casație și Justiție; ... – ivirea unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... – asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 66. Verificându-se întrunirea acestor cerințe legale, în raport cu elementele sesizării și cu materialul jurisprudențial înaintat de către instanțe, rezultă că ele se regăsesc doar parțial, nefiind îndeplinite toate exigențele procedurale menționate pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare. ... 67. Se constată că în cauză sunt îndeplinite cerințele formale referitoare la existența unui litigiu în curs de judecată, în materia asigurărilor sociale, aflat pe rolul curții de apel, care soluționează în ultimă instanță [conform art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă]. ... 68. Chestiunea de drept identificată de completul de judecată, constând în modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 65 alin. (1) , (4) și (5) din Legea nr. 263/2010, respectiv în ce măsură titularul unei pensii anticipate parțiale poate să valorifice și beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare fără penalizarea corespunzătoare lunilor de anticipare, în condițiile locuirii timp de cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă, este una veritabilă, ținând seama de faptul că dispozițiile legale au fost modificate succesiv, fără să fie instituite norme tranzitorii pentru situațiile intertemporale apărute, fără să se prevadă recalcularea numărului lunilor de anticipare, dacă și în ce măsură dispoziția legală de favoare se aplică și în cazul persoanelor deja înscrise la pensie anticipată parțială sau doar persoanelor cărora li se deschide vocația la un astfel de beneficiu după intrarea în vigoare a dispozițiilor legale modificatoare și respectiv doar cu doi ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. ... 69. De asemenea, există legătura chestiunii de drept semnalate cu soluționarea fondului cauzei, în contextul în care criticile formulate de părți în apel au vizat tocmai modalitatea în care instanța fondului a făcut aplicarea prevederilor art. 65 alin. (1) și (5) din Legea nr. 263/2010, considerând că reclamantul, înscris la pensie anticipată parțială, conform art. 65 alin. (1) , din Legea nr. 263/2010 nu ar beneficia și de reducerea prevăzută de alin. (5) al aceluiași articol (cu modificarea introdusă prin Legea nr. 161/2022), deoarece pensia anticipată parțială nu ar putea fi cumulată cu nicio altă reducere. În același timp, într-o motivare subsidiară, tribunalul a reținut și că prevederile art. 66 din Legea nr. 263/2010 nu exclud de la aplicarea beneficiului reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută la alin. (4) , persoanele care anterior au beneficiat de pensia anticipată parțială, întrucât interdicția cumulării vizează doar reducerea vârstei standard de pensionare, nu și alte aspecte. ... 70. În acest context, ambele părți au declarat apel (intimata Casa de pensii îndreptându-și calea de atac numai împotriva considerentelor) și au criticat interpretarea dată de tribunal dispozițiilor art. 65 alin. (1) și (5) din Legea nr. 263/2010. ... 71. Este îndeplinită și condiția nestatuării instanței supreme, întrucât problema de drept semnalată nu a fost soluționată printr-o hotărâre prealabilă sau recurs în interesul legii, nu se regăsește într-o jurisprudență consolidată a instanței supreme și, până la data pronunțării prezentei decizii, nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 72. Chestiunea de drept nu îndeplinește însă cerința noutății pentru a o face aptă să declanșeze mecanismul prevenirii unei practici neunitare, având în vedere că, în materie, s-a dezvoltat o bogată jurisprudență, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, când textul art. 65 alin. (5) avea o sferă restrânsă de aplicabilitate și continuând cu modificările succesive intervenite asupra acestuia, care au extins aria persoanelor beneficiare ale reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4) . ... 73. Astfel, dispozițiile inițiale ale art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 recunoșteau beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare, doar persoanelor care locuiseră cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorată extracției și prelucrării minereurilor neferoase cu conținut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copșa Mică și Zlatna și pe o rază de 8 km în jurul acestor localități. ... 74. Circumstanțierea, în această modalitate, a destinatarilor normei a avut drept consecință judecata unor astfel de litigii, în cadrul cărora titulari ai unor pensii anticipate parțiale solicitau recunoașterea beneficiului normei, adică reducerea numărului lunilor de anticipare (cu 24, corespunzătoare celor 2 ani prevăzuți de dispoziția legală) și recalcularea pensiilor, de către instanțe situate în raza Curții de Apel Cluj. Soluționând astfel de cauze în căile de atac, într-o jurisprudență aproape unitară*1) (cu rezerva unei hotărâri), această curte de apel a statuat că dispozițiile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 trebuie aplicate și persoanelor care aveau recunoscut dreptul la pensie parțială anticipată întrucât nu poate fi anulat un beneficiu legal în absența unei prevederi exprese. S-a reținut, totodată, că teza potrivit căreia valorificarea dreptului nu ar putea fi făcută decât cu condiția ca beneficiarul ei să nu fi accesat anterior dreptul la pensia anticipată cu penalizare este fără niciun fundament juridic și contrazice prevederile art. 107 din Legea nr. 263/2010, regulile de interpretare a legii presupunând să fie avut în vedere scopul legiferării. De asemenea, utilizarea adeverinței care atestă locuirea în zonele menționate se înscrie în sfera altor documente de natură să modifice drepturile la pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia, în sensul art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. *1) În acest sens, deciziile nr. 3.731/R din 24 septembrie 2012; nr. 3.423/R din 10 septembrie 2013; nr. 988/A din 27 octombrie 2014; nr. 2.024/A din 30 septembrie 2015; nr. 2.621/A din 2 decembrie 2015; nr. 1.733/A din 8 septembrie 2015; nr. 1.975/A din 28 septembrie 2016; nr. 91/A din 8 martie 2017; nr. 83/A din 6 martie 2017; nr. 1.563/A din 13 noiembrie 2018; nr. 471/A din 19 aprilie 2018; nr. 50/A din 22 ianuarie 2018 ale Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, toate conținând soluții definitive de admitere a acțiunii reclamantului și obligare a casei de pensii la emiterea unei noi decizii cu eliminarea penalizării prevăzute de alineatul (4) al art. 65. În sens contrar, Decizia nr. 927/A din 5 septembrie 2017. ... 75. Ulterior, norma cuprinsă în art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 a cunoscut 13 modificări legislative*2), extinzându-se, de fiecare dată, sfera persoanelor care au locuit în zonele afectate de poluarea remanentă datorată extracției și prelucrării minereurilor neferoase cu conținut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, zone situate la nivelul mai multor județe ale țării. *2) Aceste modificări succesive, care au extins, de fiecare dată, aria zonelor afectate de poluare cu zeci de localități care s-au adăugat celor trei stabilite inițial, s-au realizat prin: Legea nr. 142/2016 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 14 iulie 2016; Legea nr. 144/2017 pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491 din 28 iunie 2017; Legea nr. 163/2020 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 3 august 2020; Legea nr. 201/2020 pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 10 septembrie 2020; Legea nr. 207/2020 pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 18 septembrie 2020; Legea nr. 212/2020 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 septembrie 2020; Legea nr. 235/2020 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 din 6 noiembrie 2020; Legea nr. 279/2020 pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.187 din 7 decembrie 2020; Legea nr. 119/2022 pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 29 aprilie 2022; Legea nr. 161/2022 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 27 mai 2022; Legea nr. 258/2022 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 25 iulie 2022; Legea nr. 212/2023 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 10 iulie 2023; Legea nr. 252/2023 pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 24 iulie 2023. ... 76. În mod corespunzător, jurisprudența s-a dezvoltat și la nivelul altor instanțe, dar de o manieră neunitară, conturându-se două orientări, respectiv: a) beneficiul prevăzut de art. 65 alin. (1) și (4) din Legea nr. 263/2010 referitor la pensia anticipată parțială nu poate fi cumulat cu cel acordat prin art. 65 alin. (5) , din aceeași lege opunându-se prevederile art. 66 din lege și nefiind posibilă recalcularea numărului de luni de anticipare prin eliminarea penalizării prevăzute de alin. (4) din același text; și b) este posibilă recalcularea pensiei anticipate parțiale cu luarea în considerare a beneficiului prevăzut de alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010, întrucât acesta este recunoscut date fiind condițiile speciale în care a locuit pensionarul mai mult de 30 de ani, în zone afectate de poluare, neexistând nicio dispoziție legală care să interzică cumulul acestor beneficii [și anume, ca un pensionar care a solicitat și obținut pensia anticipată parțială în condițiile art. 65 alin. (1) și (4) din Legea nr. 263/2010 să obțină, cu doi ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, eliminarea penalizării prevăzute la alin. (4) ]. ... ... 77. Astfel, în sensul primei orientări s-au identificat: Decizia nr. 180 din 14 februarie 2024 a Curții de Apel Brașov - Secția civilă; Sentința nr. 1.757 din 5 octombrie 2022 a Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, definitivă prin Decizia nr. 302 din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă; Decizia nr. 328 din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă; Decizia nr. 1.637 din 10 noiembrie 2016 a Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă; Decizia nr. 2.114 din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Craiova - Secția litigii de muncă și asigurări sociale; Sentința nr. 423 din 14 aprilie 2021 a Tribunalului Ialomița - Secția civilă, definitivă prin neapelare; Decizia nr. 927 din 5 septembrie 2017 a Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale; Sentința nr. 2.840 din 24 noiembrie 2023 a Tribunalului Alba - Secția I civilă (nedefinitivă); deciziile nr. 1.227 din 29 septembrie 2021, nr. 332 din 24 februarie 2022 și nr. 1.205 din 28 septembrie 2021 ale Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale. ... 78. În sensul celei de-a doua orientări, al recunoașterii beneficiului reducerii vârstei standard de pensionare cu doi ani, fără penalizarea de la alin. (4) , și în situația titularilor unor pensii anticipate parțiale, conform art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, s-au identificat, de asemenea, hotărâri aparținând mai multor instanțe: Decizia nr. 5.477 din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale; Decizia nr. 309 din 1 februarie 2024 a Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă; Sentința nr. 1.831 din 1 noiembrie 2022 a Tribunalului Caraș-Severin - Secția I civilă (definitivă prin Decizia nr. 165 din 2 martie 2023 a Curții de Apel Timișoara - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale); Decizia nr. 137/AS din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Constanța - Secția I civilă; Sentința nr. 1.051 din 4 octombrie 2023 a Tribunalului Tulcea – Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal (definitivă); Decizia nr. 1.178 din 7 iunie 2023 a Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă; Decizia nr. 1.615 din 13 martie 2023 a Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale; deciziile nr. 3.731/R din 24 septembrie 2012, nr. 3.423/R din 10 septembrie 2013, nr. 988/A din 27 octombrie 2014, nr. 2.024/A din 30 septembrie 2015, nr. 2.621/A din 2 decembrie 2015, nr. 1.733/A din 8 septembrie 2015, nr. 1.975/A din 28 septembrie 2016, nr. 91/A din 8 martie 2017, nr. 83/A din 6 martie 2017, nr. 1.563/A din 13 noiembrie 2018, nr. 471/A din 19 aprilie 2018 și nr. 50/A din 22 ianuarie 2018 ale Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a litigii de muncă și asigurări sociale. ... 79. De asemenea, chiar și în ipoteza în care și-au exprimat opinia asupra problemei de drept, în absența unei jurisprudențe proprii în materie, instanțele au formulat puncte de vedere divergente, fie în sensul admiterii posibilității recalculării pensiei anticipate parțiale cu luarea în considerare a beneficiului art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 (Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Iași, Tribunalul Vaslui, Tribunalul Covasna, Tribunalul Buzău), fie în sens contrar (Tribunalul București, Tribunalul Giurgiu). ... 80. Rezultă, potrivit celor expuse anterior, că problema de drept supusă dezlegării prin prezenta sesizare a depășit stadiul incipient al formării unei jurisprudențe pentru a mai fi posibilă fixarea reperelor pe calea unei interpretări de principiu, cu consecința dobândirii caracterului unitar, cert și previzibil al practicii judiciare. ... 81. Așa cum în mod constant s-a reținut în jurisprudența în materie a instanței supreme*3), condiția noutății chestiunii de drept prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă este îndeplinită atunci când instanțele nu i-au dat încă o interpretare și aplicare jurisprudențială ori dacă s-ar impune anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de cel anterior, ceea ce ar putea impune reevaluarea interpretării anterioare. *3) A se vedea, de exemplu, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 4 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015; nr. 41 din 21 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 10 februarie 2017; nr. 29 din 17 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 13 iulie 2021; nr. 33 din 6 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 29 iunie 2022; nr. 44 din 12 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 27 iulie 2023. ... 82. Or, deși inițial, în interpretarea și aplicarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 se crease o jurisprudență cvasiunitară la nivelul Curții de Apel Cluj, singura care avea competență în soluționarea litigiilor generate de înțelegerea și aplicarea acestei dispoziții legale la momentul intrării în vigoare a actului normativ (față de situarea geografică a celor trei localități indicate în prima reglementare a textului ca fiind zone poluate), ulterior, prin extinderea sferei de aplicare a normei, practica s-a diversificat. ... 83. Modificarea succesivă a dispoziției art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, prin intervenția celor 13 acte normative menționate anterior, nu a fost una care să creeze un cadru normativ cu elemente de noutate, susceptibil, așadar, a fi supus unei reevaluări în cadrul mecanismului hotărârii prealabile, câtă vreme conținutul normei*4) a rămas neschimbat, singura modificare vizând doar pe destinatarii dispoziției legale, care trebuie să îndeplinească însă aceleași condiții de aplicabilitate a normei. *4) În înțelesul constitutiv al acesteia, referitor la ipoteza normei (existența unor localități considerate zone poluate și locuirea timp de 30 de ani în astfel de localități sau pe o rază de 8 km în jurul acestora) și dispoziția (efectul, consecința juridică) acesteia, constând în reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută la alineatul (4) . ... 84. De aceea, conturarea unei practici substanțiale în legătură cu problema de drept în discuție, chiar divergentă fiind, are drept consecință pierderea caracterului de noutate și deci, neîndeplinirea uneia dintre condițiile de admisibilitate a sesizării prealabile. ... 85. A admite contrariul ar însemna ca, în cadrul procedurii de unificare a jurisprudenței prin mecanismul hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție să nu se afle în situația de a se pronunța asupra unei probleme de drept în privința căreia practica judiciară este inexistentă sau doar incipientă, adică asupra unei chestiuni de drept care să fie cu adevărat nouă, ci în ipoteza de a confirma sau de a infirma anumite interpretări jurisprudențiale deja existente și, mai mult, consolidate prin pronunțarea unui număr semnificativ de hotărâri judecătorești*5). *5) A se vedea, în același sens, Decizia nr. 6/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 8 martie 2024. ... 86. Or, o asemenea abordare ar semnifica nesocotirea sensului și rațiunii reglementării mecanismului hotărârii prealabile, acela de preîntâmpinare a apariției jurisprudenței neunitare, suprapunând această procedură celei a recursului în interesul legii, menită să înlăture practica judiciară neunitară deja apărută la nivelul instanțelor de judecată. ... 87. Față de cele expuse, constatându-se neîndeplinirea condiției noutății chestiunii de drept supuse dezlegării, se va respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale. ... ...