Decizia CCR nr. 471/2015Paragraful 9

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul apreciază că dispoziţiile art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, întrucât stabilirea unui moment-limită, până la care inculpatul poate să conteste o probă administrată în mod nelegal în cursul urmăririi penale, îngrădeşte dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, aducând, de asemenea, atingere principiului egalităţii armelor. Practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, în aplicarea dispoziţiilor art. 6 - "Dreptul la un proces echitabil", stabileşte în sarcina fiecărui stat membru să ofere garanţiile necesare exercitării dreptului la apărare, cu referire concretă la timpul şi înlesnirile necesare pregătirii apărării sale, stabilind, de asemenea, obligaţia ca judecata în mod echitabil să se facă cu respectarea tuturor obligaţiilor şi drepturilor sale procesuale privitoare la orice acuzaţie ce i s-ar aduce. Or, în condiţiile în care chiar legiuitorul sancţionează cu nulitatea absolută actele de procedură efectuate fără ca suspectul sau inculpatul să fie prezent, ori fără asistarea părţilor de către avocat, atunci când aceasta este obligatorie, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că impunerea unui termen-limită până la care această nulitate poate fi invocată aduce o gravă îngrădire dreptului la un proces echitabil. Astfel, nicio situaţie nu justifică aprecierea unei probe obţinute în mod nelegal sau administrate în condiţii de nelegalitate, ca fiind legale, doar pentru motivul că nulitatea nu a fost invocată în faza camerei preliminare, înainte de cercetarea judecătorească propriu-zisă. De observat faptul că, prin dispoziţiile art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, legiuitorul prevede "termenul în care [n.r. inculpatul], de la data comunicării, poate formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală", cu referire exclusivă la faza camerei preliminare. Prin urmare, după depăşirea fazei camerei preliminare, nici chiar judecătorul cauzei, cu ocazia efectuării cercetării judecătoreşti, nu mai poate ridica, din oficiu, excepţia nelegalei administrări a probelor în cauză cu toate că sancţiunea prevăzută de legiuitor în astfel de situaţii este nulitatea absolută.