Decizia ÎCCJ nr. 3/2024 (RIL)Punctul VI

VI. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 43. Autorul sesizării a apreciat că cea de-a doua orientare jurisprudențială este în litera și în spiritul legii. ... 44. În acest sens a arătat că un prim palier argumentativ se circumscrie metodelor de interpretare logică și gramaticală a normelor juridice. ... 45. Din această perspectivă, s-a subliniat că art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu distinge sub aspectul destinatarilor normei, aceasta fiind general aplicabilă pentru tot personalul salarizat din fondurile publice în baza acestei legi. ... 46. Totodată, diferitele acte normative care au succedat Legii-cadru nr. 153/2017 nu au instituit derogări de la art. 38 alin. (6) din această lege, care nu distinge sub aspectul cauzei juridice a depășirii nivelului indemnizațiilor de încadrare stabilite pentru anul 2022. ... 47. În aceste condiții, devine aplicabil principiul de interpretare logică potrivit căruia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. ... 48. S-a mai arătat că plafonarea stabilită de norma supusă interpretării se aplică atât în situația în care indemnizația de încadrare a devenit mai mare decât cea prevăzută de lege pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017 sau de alte acte normative, cât și în ipoteza în care această indemnizație era deja mai mare la data de 1 ianuarie 2018. ... 49. Dacă legiuitorul ar fi dorit ca limitarea să se aplice doar majorărilor salariale stabilite prin lege, ar fi utilizat cuvintele „doar“ sau „exclusiv“ ori un alt cuvânt echivalent, care să conducă la interpretarea restrictivă a normei. ... 50. Al doilea palier argumentativ se circumscrie metodei de interpretare sistematică a legii. ... 51. În acest sens a arătat că emiterea adeverințelor-tip în vederea stabilirii/revizuirii/recalculării/actualizării pensiei de serviciu, atunci când solicitantul adeverinței dorește valorificarea majorărilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești, presupune reconstrucția indemnizației de încadrare brute lunare. ... 52. În cauzele analizate, reconstrucția privește un alt element în baza căruia s-a stabilit indemnizația de încadrare brută lunară anterior Legii-cadru nr. 153/2017, respectiv coeficienții de multiplicare aferenți gradului profesional, iar nu valoarea de referință sectorială majorată. ... 53. Această reconfigurare urmează să se realizeze într-un moment în care Legea-cadru nr. 153/2017 este pe deplin aplicabilă magistraților, categorie profesională care, conform regulilor de aplicare etapizată instituite prin art. 38 din aceeași lege, a atins grila de salarizare prevăzută de lege pentru anul 2022. ... 54. Din analiza art. 8 alin. (1) și art. 9 din cadrul secțiunii a 2-a a anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 rezultă că noua reglementare nu a conservat soluția normativă consacrată de art. 11 alin. (1) și lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, aceste dispoziții fiind abrogate expres anterior intrării sale în vigoare prin art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009. ... 55. În consecință, elementele în baza cărora, sub imperiul Legii-cadru nr. 153/2017, se determină indemnizația de încadrare a judecătorilor și procurorilor sunt: nivelul instanței sau al parchetului la care își desfășoară activitatea ori, după caz, și-au desfășurat activitatea la data pensionării, gradul profesional obținut, funcția deținută, vechimea în muncă și vechimea în funcție. ... ...