Decizia ÎCCJ nr. 3/2024 (RIL)Punctul VIII

VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție VIII.1. Asupra admisibilității sesizării 58. Cu titlu prealabil, se impune verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege pentru formularea recursului în interesul legii. Cercetând regularitatea sesizării, prin prisma dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, se constată că este îndeplinită condiția legală referitoare la titularul sesizării. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost legal învestită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care, potrivit prevederilor legale anterior menționate, are calitate procesuală pentru declanșarea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, în scopul interpretării și aplicării unitare a legii de către instanțele judecătorești. ... 59. În privința condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, sunt relevante dispozițiile art. 515 din Codul de procedură civilă, conform cărora „recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii“. Din conținutul acestei norme de procedură se desprind condițiile de admisibilitate ale recursului în interesul legii, respectiv: obiectul recursului în interesul legii să fie o problemă de drept; problema de drept să fi fost soluționată în mod diferit de instanțele de judecată; dovada soluționării diferite să se facă prin hotărâri judecătorești definitive; hotărârile judecătorești definitive să fie anexate cererii. Toate aceste cerințe trebuie îndeplinite cumulativ pentru a se constata admisibilitatea acestui mecanism pentru asigurarea unei practici judiciare unitare. ... 60. Prima condiție, legată de obiectul judecății recursului în interesul legii, este îndeplinită, deoarece, prin prezentul demers, autorul sesizării urmărește ca instanța supremă să rezolve o problemă de drept ce decurge din interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul de a se stabili dacă plafonul legal reprezentat de indemnizația lunară pentru anul 2022 este sau nu aplicabil în privința indemnizației de încadrare brute lunare avute, care constituie bază de calcul pentru pensia de serviciu, conform art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în care sunt incluse drepturile acordate prin hotărâri judecătorești definitive reprezentând diferențe rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. ... 61. A doua cerință, prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, se referă la soluționarea în mod diferit de către instanțele judecătorești a problemei de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii. În acest sens, din conținutul sesizării rezultă existența a două orientări de jurisprudență, ceea ce determină concluzia îndeplinirii acestei condiții de admisibilitate. Astfel, o parte dintre instanțele judecătorești au apreciat, în opinie minoritară, că indemnizația de încadrare brută lunară, la care se referă art. 82 din Legea nr. 303/2004, în care sunt incluse drepturile acordate prin hotărâri definitive privind diferențe salariale rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, nu este limitată la nivelul indemnizației lunare pentru anul 2022, conform art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în timp ce alte instanțe judecătorești, în opinie majoritară, au considerat în sens contrar, respectiv în sensul aplicabilității limitei prevăzute de dispoziția legală menționată. ... 62. Condiția legată de dovada soluționării diferite a problemei de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii, prin hotărâri judecătorești definitive, este, de asemenea, îndeplinită, astfel cum rezultă din practica judiciară invocată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 63. În fine, ultima cerință de admisibilitate, referitoare la anexarea hotărârilor judecătorești definitive, este îndeplinită, deoarece titularul sesizării a atașat cererii toate hotărârile judecătorești definitive, în baza cărora a formulat sesizarea de recurs în interesul legii, hotărâri care atestă rezolvarea neunitară a problemei de drept deduse soluționării prin prezentul demers de unificare a practicii judiciare. ... 64. Fiind îndeplinite, în mod cumulativ, toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 515 din Codul de procedură civilă, se impune soluționarea pe fond a sesizării formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... ... VIII.2. Asupra fondului sesizării 65. Așa cum reiese din cuprinsul sesizării, problema de drept care formează obiectul prezentului recurs în interesul legii se referă la aplicabilitatea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în privința indemnizației de încadrare brute lunare avute în vedere ca bază de calcul pentru pensia de serviciu, indemnizație în care sunt incluse drepturile acordate prin hotărâri judecătorești definitive reprezentând diferențe rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (coeficienții de multiplicare 19-23 aplicabili procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție). ... 66. Cu titlu prealabil, trebuie subliniate limitele învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Astfel, în primul rând, chestiunea aflată în divergență vizează problema aplicării plafonului legal instituit de dispoziția cuprinsă la art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în conformitate cu care, în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit acestei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. ... 67. În al doilea rând, pornind de la faptul că indemnizațiile de încadrare ale magistraților se determină în raport cu valoarea de referință sectorială și de coeficienții de multiplicare, este necesar a se observa că limitele învestirii se referă exclusiv la elementul component reprezentat de coeficienții de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, iar nu și la elementul component reprezentat de valoarea de referință sectorială. Prin urmare, problema de drept supusă analizei vizează aplicarea dispozițiilor legale care instituie plafonul reprezentat de indemnizația de încadrare prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, respectiv în anexa nr. V privind Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ și Curtea Constituțională, în ipoteza în care indemnizația de încadrare brută lunară avută în vedere ca bază de calcul al pensiei de serviciu depășește limita legală ca urmare a aplicării coeficienților de multiplicare prevăzuți pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, conform hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în litigiile de dreptul muncii. ... 68. Prealabil dezlegării chestiunii de drept ce formează obiectul prezentei sesizări, este necesar a se constata că prima problemă ce se impune a se rezolva se referă la stabilirea naturii juridice a drepturilor acordate prin hotărâri judecătorești definitive reprezentând diferențe rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, întrucât trebuie verificat în ce măsură este îndeplinită premisa indicată de autorul sesizării, respectiv dacă aceste drepturi acordate prin hotărâri judecătorești definitive, pronunțate în litigii de dreptul muncii, sunt sau nu incluse în cuantumul indemnizațiilor de încadrare ale magistraților și, implicit, dacă sunt avute în vedere la stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu, conform art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. Ulterior tranșării acestei chestiuni este necesar a se stabili incidența plafonului legal instituit de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 în privința acestor drepturi acordate prin utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, conform hotărârilor judecătorești definitive. Prin urmare, se impune reformularea întrebării adresate prin recursul în interesul legii, astfel încât să fie rezolvată în mod corespunzător problema de drept la care se referă prezenta sesizare. ... 69. Pentru justa interpretare a dispozițiilor legale incidente este necesar a se ține seama de distincția esențială dintre elementele componente ale indemnizațiilor de încadrare ale magistraților. Astfel, valoarea de referință sectorială este o componentă cu aplicabilitate generală, ce constituie un reper unic avut în vedere pentru calcularea indemnizațiilor de încadrare pentru întregul personal al familiei ocupaționale „Justiție“, în timp ce coeficienții de multiplicare constituie elementul component în funcție de care se realizează diferențierea veniturilor judecătorilor și procurorilor, în considerarea nivelului instanței sau al parchetului la care își desfășoară activitatea ori în considerarea funcției pe care o ocupă. Altfel spus, nivelul valorii de referință sectorială este același pentru toți magistrații și tot personalul din sistemul judiciar, indiferent de nivelul instanței sau parchetului la care funcționează și de funcția ocupată, în timp ce coeficienții de multiplicare sunt distincți și reprezintă reperul care asigură dezideratul diferențierii veniturilor, în considerarea nivelului instanței sau al parchetului și a funcției ocupate, având o aplicabilitate restrânsă la sfera anumitor beneficiari. ... 70. Această distincție între elementul cu aplicabilitate generală reprezentat de valoarea de referință sectorială și elementul cu aplicabilitate restrânsă reprezentat de coeficienții de multiplicare a fost reținută, cu putere obligatorie, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind relevante sub acest aspect Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018 (paragraful 79), Decizia nr. 55 din 13 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 19 noiembrie 2021 (paragrafele 73, 74, 80 și 81), și Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024 (paragrafele 81 și 82). În această din urmă decizie, instanța supremă a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, „principiile nediscriminării și egalității pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, sub rezerva ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiași categorii profesionale din cadrul aceleiași familii ocupaționale“. În considerentele cuprinse la paragraful 81 s-a făcut referire la faptul că „singurul element component al indemnizației de încadrare/salariului de bază, de aplicabilitate generală, este valoarea de referință sectorială“, iar „diferențierea veniturilor magistraților - în considerarea fie a nivelului instanței ori al parchetului la care își desfășoară activitatea, fie a funcției pe care o ocupă - se face, în mod exclusiv, prin aplicarea unor coeficienți de multiplicare distincți, nivelul valorii de referință sectorială rămânând însă constant“. Spre deosebire de valoarea de referință sectorială, ca reper unic de referință în sectorul în care este incident, „celălalt element component al indemnizației de încadrare/salariului de bază - coeficientul de multiplicare - constituie reperul în funcție de care se realizează dezideratul diferențierii veniturilor magistraților și ale altor categorii de personal din sistemul justiției, în considerarea fie a nivelului instanței/parchetului la care își desfășoară activitatea, fie a funcției pe care o ocupă; ca atare, el nu are aplicabilitate generală, ci dimpotrivă, una restrânsă la sfera anumitor beneficiari ai legii“. De asemenea, în paragraful 82 s-a reținut că: „Așadar, atunci când instanțele judecătorești sunt învestite cu cereri de egalizare a unor salarii de bază prin includerea unor majorări recunoscute prin hotărâri definitive, trebuie să examineze dacă în respectivele hotărâri au fost interpretate norme de lege care au instituit majorări de aplicabilitate generală, căci numai într-un astfel de caz principiile examinate pot constitui temei al egalizării; dacă sfera lor de aplicare este însă restrânsă în beneficiul unor anumiți destinatari ai legii, cele două principii se opun egalizării salariilor de bază ale persoanelor cărora legea nu le recunoaște dreptul la respectivele majorări.“ ... 71. În privința problemei de drept supuse analizei de față, distincția dintre elementele componente ale indemnizațiilor de încadrare ale magistraților este relevantă, deoarece elementul cu aplicabilitate generală în cadrul aceleiași familii ocupaționale nu poate fi supus unei limitări, fiind un reper unic, constant și invariabil, în sensul că are aceeași valoare indiferent de gradul instanței sau al parchetului ori de funcția ocupată. Cu alte cuvinte, elementul cu aplicabilitate generală avut în vedere la calcularea indemnizațiilor de încadrare nu poate fi supus unui plafon în anumite situații concrete, particulare, deoarece s-ar înfrânge tocmai principiul egalității și principiul nediscriminării, ajungându-se, în contra legii, la aplicarea unei valori de referință sectorială distincte în cadrul aceleiași familii ocupaționale. ... 72. În schimb, coeficienții de multiplicare constituie elementul component variabil, având o aplicabilitate restrânsă la sfera anumitor beneficiari, prin intermediul cărora se realizează o diferențiere a veniturilor în raport cu nivelul instanței sau al parchetului și cu funcția ocupată. Prin respectarea acestor coeficienți prevăzuți de legiuitor se asigură premisa respectării principiului ierarhizării, pe verticală și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate. De aceea, în măsura în care se pune problema plafonării indemnizațiilor de încadrare ale magistraților, singurul element component care ar putea fi vizat de această limitare nu poate fi decât cel variabil. ... 73. Așa fiind, interpretarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 urmează a se efectua în limitele sesizării, ținându-se însă seama de modul în care au fost reformulate întrebările adresate și de distincția anterior expusă cu privire la elementele componente ale indemnizațiilor de încadrare ale magistraților, respectiv atunci când depășirea plafonului legal este cauzată de utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, conform hotărârilor judecătorești definitive. ... 74. Prima chestiune divergentă ce se impune a se rezolva este legată de natura juridică a diferențelor de drepturi rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, acordate prin hotărâri judecătorești definitive, pronunțate în litigiile de dreptul muncii, punându-se problema dacă sumele acordate cu acest titlu reprezintă drepturi salariale sau, dimpotrivă, despăgubiri. ... 75. Din analiza hotărârilor judecătorești atașate prezentului recurs în interesul legii rezultă că acestea se referă la acordarea unor despăgubiri echivalente cu diferențele rezultate din aplicarea coeficienților de multiplicare prevăzuți de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Sumele de bani astfel acordate au rolul de a compensa paguba pricinuită magistraților reclamanți în privința cărora instanțele judecătorești au reținut că au fost supuși unui tratament discriminatoriu sub aspectul plății drepturilor salariale. În acest sens, prezintă relevanță dispozițiile art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora „persoana care se consideră discriminată poate formula în fața instanței de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun (…)“. Potrivit acestui text legal, legiuitorul a calificat în mod explicit ca fiind despăgubiri sumele de bani acordate pentru a acoperi situația creată prin discriminare. ... 76. În concluzie, natura juridică a diferențelor de drepturi bănești rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, acordate prin hotărâri judecătorești definitive, pronunțate în litigii de dreptul muncii, este aceea de despăgubiri, iar nu aceea de drepturi salariale. Pe cale de consecință, aceste despăgubiri echivalente cu diferențele dintre drepturile încasate și drepturile calculate în funcție de coeficienții de multiplicare corespunzători procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, acordate prin hotărâri judecătorești definitive, nu au schimbat indemnizația de încadrare a celor care au beneficiat de acești coeficienți. ... 77. În raport cu această clarificare, trebuie subliniat că, așa cum s-a arătat mai sus, indemnizațiile de încadrare ale magistraților se calculează prin raportare la valoarea de referință sectorială, care este constantă pentru tot personalul care activează în cadrul familiei ocupaționale „Justiție“, și prin raportare la coeficienții de multiplicare corespunzători nivelului instanței sau al parchetului și funcției ocupate, element variabil apt să asigure respectarea principiului ierarhizării. Aceasta înseamnă că despăgubirile echivalente drepturilor rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, acordate prin hotărâri judecătorești definitive, nu intră în cuantumul indemnizației de încadrare și, pe cale de consecință, nici nu vor fi avute în vedere pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu, conform art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. ... 78. Pe de altă parte, nu se poate face abstracție de faptul că aceste despăgubiri sunt acordate prin raportare la drepturile calculate prin aplicarea coeficienților de multiplicare prevăzuți de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ceea ce determină concluzia că valoarea acestor despăgubiri trebuie să respecte prevederile legale aplicabile drepturilor salariale. Altfel spus, atât timp cât despăgubirile stabilite prin hotărâri judecătorești definitive reprezintă echivalentul unor diferențe rezultate din aplicarea coeficienților de multiplicare, ca element component variabil pentru determinarea indemnizațiilor de încadrare ale magistraților, este firesc a se ține seama de dispozițiile legale incidente în privința acestor drepturi, inclusiv de prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 79. Pornind de la limitele stabilite prin recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, față de sublinierile și clarificările anterior expuse, se constată că problema de drept soluționată divergent de către instanțele judecătorești a fost rezolvată în mod corect de acele instanțe care, în opinie majoritară, au reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, considerând că drepturile acordate prin hotărâri judecătorești definitive reprezentând diferențe rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt supuse plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă depășirea acestuia este determinată de utilizarea coeficienților de multiplicare menționați. ... 80. Indiferent de metoda de interpretare folosită (sistematică, istorico-teleologică, gramaticală, logică), se ajunge la același rezultat al interpretării normei cuprinse la art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv la soluția aplicabilității plafonului legal reprezentat de indemnizația de încadrare stabilită pentru anul 2022, în ipoteza în care acest plafon este depășit la data de 1 ianuarie 2018 sau ulterior, ca urmare a majorărilor salariale reglementate, cauza depășirii fiind determinată de aplicarea coeficienților de multiplicare prevăzuți pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, conform hotărârilor judecătorești definitive. ... 81. Este important a se avea în vedere principiul ierarhizării, care se regăsește atât pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, și care presupune stabilirea drepturilor salariale în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate. Or, această ierarhizare nu poate fi asigurată decât prin menținerea unor diferențieri care provin din coeficienții de multiplicare diferiți, stabiliți în funcție de nivelul instanței sau al parchetului la care se desfășoară activitatea sau în raport cu funcția ocupată. De asemenea, asigurarea dezideratului diferențierii veniturilor magistraților în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate se realizează prin aplicarea plafonului legal, atunci când depășirea acestuia provine din aplicarea coeficienților de multiplicare, ca element component cu aplicabilitate restrânsă la sfera anumitor beneficiari ai legii. ... 82. În raport cu metodele de interpretare a normei juridice, ținând seama de limitele învestirii stabilite prin sesizarea de față și văzând modul de reformulare a problemei de drept supuse interpretării, precum și clarificările anterior expuse, rezultă aplicabilitatea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul că despăgubirile acordate prin hotărâri judecătorești definitive reprezentând diferențe rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt supuse plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă depășirea acestuia este determinată de utilizarea coeficienților de multiplicare menționați. ... 83. În legătură cu aplicarea plafonului legal asupra acestor despăgubiri, sunt necesare câteva precizări pentru delimitarea domeniului de incidență a limitei legale reprezentate de nivelul indemnizației de încadrare stabilite pentru anul 2022. Astfel, cuantumul despăgubirilor reprezentând diferențele rezultate din aplicarea coeficienților de multiplicare prevăzuți de Ordonanța de urgență Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se determină prin raportare la nivelul indemnizației de încadrare a magistratului, cuvenită acestuia în funcție de nivelul instanței sau al parchetului și de funcția ocupată, respectiv în raport de coeficientul de multiplicare corespunzător gradului și funcției deținute. În concret, nivelul despăgubirilor este calculat prin scăderea din cuantumul rezultat prin utilizarea coeficienților de multiplicare pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu aplicarea plafonului legal stabilit de noua lege de salarizare în anexa nr. V cap. I din Legea-cadru nr. 153/2017, a cuantumului rezultat prin utilizarea coeficienților de multiplicare corespunzători nivelului instanței sau parchetului și funcției ocupate. ... 84. Această soluție este pe deplin conformă cu jurisprudența obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale, menționată atât de autorul sesizării, cât și de instanțele judecătorești care au pronunțat hotărârile ce au reflectat aplicarea neunitară a legii. Sub acest aspect, trebuie precizat că aplicabilitatea plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 a fost reținută, în privința pensiilor militare de stat, prin Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 2.136/1/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020. ... 85. De asemenea, invocarea Deciziei nr. 23 din 29 iunie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțată în Dosarul nr. 1.367/1/2015 și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 27 octombrie 2015, nu este în măsură să conducă la soluția inaplicabilității art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, atunci când plafonul legal este depășit prin utilizarea coeficienților de multiplicare, deoarece decizia obligatorie menționată a făcut referire la componenta salarială cu aplicabilitate generală, respectiv la valoarea de referință sectorială, cu privire la care s-a reținut, în considerentele prezentei decizii, că nu poate fi vizată de aplicarea plafonului legal. ... 86. În fine, referitor la jurisprudența instanței de contencios constituțional, este relevant a se menționa Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, prin care Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. În esență, în considerentele enunțate la paragrafele 37-39, s-a făcut referire la caracterul tehnic al normei care instituie plafonul legal, subliniindu-se că prin limita impusă legiuitorul nu a dispus în sensul reducerii salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. ... 87. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 517 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ... ... ...