Decizia ÎCCJ nr. 12/2024 (HP)Punctul IV

IV. Examenul jurisprudenței în materie IV.1. Jurisprudența națională relevantă 51. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor de judecată asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. ... 52. În urma consultării materialelor transmise de către curțile de apel și instanțele arondate acestora, s-a constatat că punctele de vedere nu sunt unitare, fiind identificate două orientări: ... 53. Într-o primă orientare, majoritară, se consideră că, în situația infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, pentru care încadrarea în variantele agravate incriminate de art. 9 alin. (2) și (3) din aceeași lege este condiționată de o valoare a prejudiciului mai mare de 100.000 euro, respectiv de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, modificarea cursului valutar stabilit de Banca Națională a României ulterior consumării faptei, astfel încât aceeași faptă concretă analizată în raport cu un curs valutar superior nu s-ar mai încadra în varianta agravată prevăzută de art. 9 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 241/2005, ci în varianta de bază reglementată de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, nu este de natură să activeze principiul aplicării legii penale mai favorabile cu consecința stabilirii în cauză a încadrării juridice care este cea mai favorabilă inculpatului în condițiile art. 5 din Codul penal. ... 54. În acest sens au fost exprimate puncte de vedere de către Curțile de Apel Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara, Tribunalele Alba, Arad, Bacău, Brăila, București, Cluj, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Mehedinți, Neamț, Olt, Sălaj, Timiș, Tulcea și Vaslui și Judecătoriile Agnita, Alexandria, Filiași, Hârlău, Iași, Măcin, Răducăneni, Roșiori de Vede, Turnu Măgurele, Videle și Zimnicea. ... 55. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele au precizat că aplicarea legii penale mai favorabile poate fi examinată doar în ipoteza în care, de la momentul săvârșirii unei fapte prevăzute de legea penală până la soluționarea definitivă a cauzei, intervine o succesiune de două sau mai multe legi. Conform art. 173 din Codul penal, prin lege penală se înțelege orice dispoziție cu caracter penal cuprinsă în legi organice, ordonanțe de urgență sau alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege. ... 56. Cursul oficial se stabilește zilnic, o singură dată pe zi, de Banca Națională a României, pe baza raportului dintre cererea și oferta de valute. Publicarea se face pe site-ul Băncii Naționale a României, de obicei imediat după ora 13.00, și este valabilă pentru ziua următoare. ... 57. Întrucât cursul valutar nu este determinat printr-un act normativ, neexistând astfel o succesiune de legi, nu se poate pune problema aplicării art. 5 din Codul penal. ... 58. În cea de-a doua orientare, minoritară, se consideră că în situația infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, pentru care încadrarea în variantele agravate incriminate de art. 9 alin. (2) și (3) din aceeași lege este condiționată de o valoare a prejudiciului mai mare de 100.000 euro, respectiv de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, modificarea cursului valutar stabilit de BNR ulterior consumării faptei, astfel încât aceeași faptă concretă analizată în raport cu un curs valutar superior nu s-ar mai încadra în varianta agravată prevăzută de art. 9 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 241/2005, ci în varianta de bază reglementată de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, este de natură să activeze principiul aplicării legii penale mai favorabile cu consecința stabilirii în cauză a încadrării juridice care este cea mai favorabilă inculpatului în condițiile art. 5 din Codul penal. ... 59. În acest sens au fost exprimate puncte de vedere de către o singură curte de apel (Curtea de Apel Bacău) și de cinci tribunale și o judecătorie (Tribunalele Caraș-Severin, Covasna, Ilfov, Sibiu și Teleorman și Judecătoria Bolintin-Vale). ... 60. În argumentarea opiniei minoritare, instanțele au precizat că, în cazul variantelor calificate ale infracțiunii de evaziune fiscală, astfel cum acestea sunt reglementate în art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 241/2005, sancționarea mai gravă este condiționată de existența unui anumit cuantum al prejudiciului, care nu este fix, iar evoluția cursului valutar poate determina încadrarea uneia și aceleiași fapte fie în varianta de bază a infracțiunii de evaziune fiscală, fie în varianta calificată a acestei infracțiuni. ... 61. Astfel, în ceea ce privește conceptul de lege penală mai favorabilă, s-a apreciat că acesta nu se limitează doar la ipotezele în care legiuitorul intervine activ pentru modificarea condițiilor de incriminare sau de tragere la răspundere penală, ci și la conținutul concret al circumstanțelor de calificare a faptei, privit în raport cu un prejudiciu, care se modifică, fără o intervenție expresă din partea legiuitorului, dând naștere, în concret, unei succesiuni de legi penale, respectiv unele sub imperiul cărora fapta de evaziune fiscală se încadrează în forma de bază și altele sub imperiul cărora aceeași faptă este susceptibilă de a fi încadrată în formele agravante. ... 62. Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalele Brașov, Călărași, Constanța și Maramureș și Judecătoriile Babadag, Constanța, Mangalia și Medgidia au comunicat că nu a fost identificată practică judiciară care să prezinte relevanță pentru problema de drept supusă dezlegării, fără a exprima un punct de vedere. ... ... IV.2. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție 63. IV.2.1. Din perspectiva hotărârilor obligatorii, menite să asigure dezlegarea unor chestiuni de drept, a fost identificată o hotărâre care este relaționată contextual cu chestiunea ce formează obiectul întrebării prealabile, prin raportare la cuantumul unui prejudiciu care generează diferite forme de calificare juridică a faptei, respectiv Decizia nr. 12 din 18 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 22 decembrie 2008, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că modificarea, în sensul majorării prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, intervenită ulterior comiterii faptei, conduce, în cazul infracțiunilor ce aduc atingere fondului forestier, la lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infracțiunii, ceea ce atrage incidența dispozițiilor art. 10 lit. d) din Codul de procedură penală. ... ... 64. IV.2.2. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma examenului de jurisprudență efectuat la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost identificată Decizia nr. 87/RC din 2 februarie 2023, prin care, în ceea ce privește calculul prejudiciului, în raport cu împrejurarea că activitatea infracțională s-a derulat pe parcursul mai multor ani, s-a avut în vedere o medie a cursurilor valutare. S-a apreciat că luarea în considerare și aplicarea unui curs valutar valabil în alt moment (momentul emiterii rechizitoriului sau al sesizării instanței de judecată) ar fi determinat o imprevizibilitate a normei și, posibil, o îngreunare a situației inculpatei, pe de o parte, iar, pe de altă parte, ar fi echivalat cu posibilitatea alegerii în mod aleatoriu, fără niciun criteriu obiectiv, a cursului valutar, curs necunoscut de inculpată la data săvârșirii infracțiunii (ceea ce ar fi determinat imposibilitatea acesteia de a-și norma conduita). ... ... ... IV.3. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale 65. În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Constituționale a României a fost identificată Decizia nr. 258 din 5 mai 2016 referitoare Ia excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2) și alin. (3) raportat la art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 19 august 2016, prin care Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată și a constatat că dispozițiile art. 9 alin. (2) și alin. (3) raportat la art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt constituționale în raport cu criticile formulate. ... ... IV.4. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului 66. În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului nu au fost identificate hotărâri care să prezinte relevanță pentru problema de drept analizată. ... ... ...