Decizia ÎCCJ nr. 12/2024 (HP)Punctul VI

VI. Opinia specialiștilor consultați

80. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse examinării. În ambele opinii comunicate s-a apreciat că modificarea cursului valutar stabilit de Banca Națională a României ulterior consumării faptei nu este de natură să activeze principiul aplicării legii penale mai favorabile, cu consecința stabilirii în cauză a încadrării juridice care este cea mai favorabilă inculpatului în condițiile art. 5 din Codul penal. ...

81. Universitatea Babeș-Bolyai - Facultatea de Drept a opinat în sensul că, în situația infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, pentru care încadrarea în variantele agravate incriminate de art. 9 alin. (2) și (3) din aceeași lege este condiționată de o valoare a prejudiciului mai mare de 100.000 euro, respectiv de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, modificarea cursului valutar stabilit de Banca Națională a României ulterior consumării faptei, astfel încât aceeași faptă concretă analizată în raport cu un curs valutar superior nu s-ar mai încadra în varianta agravată prevăzută de art. 9 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 241/2005, ci în varianta de bază reglementată de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, nu este de natură să activeze principiul aplicării legii penale mai favorabile cu consecința stabilirii în cauză a încadrării juridice care este cea mai favorabilă inculpatului în condițiile art. 5 din Codul penal. ...

82. În susținerea acestei opinii s-a arătat că, pentru a deveni incidentă aplicarea legii penale mai favorabile, se impune ca de la momentul comiterii faptei și până la condamnarea definitivă să intervină o modificare legislativă. ...

83. Or, cursul monedei nu se stabilește legislativ, ci se transmite de Banca Națională a României în fiecare zi la ora 13.00, iar cursul comunicat este valabil pentru ziua următoare celei în care acesta a fost transmis. Cursul valutar nu este fix, pe o perioadă de timp, variază de la o zi la alta și este determinat de anumiți factori economici și politici, interni sau externi, de cererea sau oferta monedelor pe piața valutară din România sau de evoluția pieței monetare internaționale. ...

84. În contextul modificării unor alte dispoziții decât cele de drept penal, se impune ca norma de incriminare să fie o normă incompletă. Normele incomplete au fost definite ca fiind „acele norme juridice din structura cărora lipsește fie dispoziția, fie sancțiunea, fie elemente ale acestora, pe care le împrumută din conținutul altor norme“*1). Dispozițiile art. 9 alin. (1) , (2) și (3) cuprind toate elementele constitutive, iar modificarea cursului euro nu schimbă nici dispoziția și nici sancțiunea infracțiunii de evaziune fiscală. Aceste fluctuații valorice ale monedei euro nu conduc la o modificare normativă, condiție premisă pentru aplicabilitatea legii penale mai favorabile.

*1) F. Streteanu, D. Nițu, Drept penal. Partea generală. Curs universitar, vol. I, Ed. Universul Juridic, București, 2014, p. 91. ...

85. De asemenea, s-a arătat că necesitatea aplicării legii penale mai favorabile este generată de o schimbare a viziunii statului, a politicii penale aplicabile. În aceste condiții este firesc ca o astfel de schimbare de „paradigmă“ din partea statului să profite persoanelor cărora urmează să li se atragă răspunderea penală. Or, în ipoteza în care reținerea formelor agravante prevăzute de art. 9 alin. (2) și (3) depinde exclusiv de un mecanism economic nu suntem în prezența unei schimbări de viziune din partea statului. ...

86. În ipoteza în care schimbarea încadrării juridice în legea nouă este consecința modului de evaluare a prejudiciului*2), s-a arătat că, în măsura în care modificarea plafonului prejudiciului reprezintă o simplă actualizare a acestuia, nu reprezintă o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, în timp ce, în situația în care modificarea respectivului plafon prezintă o ruptură vădită cu vechea reglementare, este evident că legiuitorul a înțeles să reevalueze gradul de pericol al unei întregi categorii de fapte, cu consecințe directe în planul sancțiunilor aplicabile pentru acestea. Or, este evident că modificarea cursului euro nu se încadrează în cea de-a doua ipoteză, în condițiile în care sancțiunea aplicabilă autorului trebuie să reflecte pericolul social al faptei existent la momentul comiterii infracțiunii.

*2) Idem, p. 145-146. Autorii citați aduc în discuție această ipoteză prin raportare la aplicabilitatea dispozițiilor art. 6 din Codul penal, dar apreciem că observațiile formulate sunt aplicabile și în situația analizată. ...

87. Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași - Facultatea de Drept - Centrul de Cercetări în Științe Penale a opinat în sensul că în situația infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, pentru care încadrarea în variantele agravate, incriminate de art. 9 alin. (2) și (3) din aceeași lege, este condiționată de o valoare a prejudiciului mai mare de 100.000 euro, respectiv de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, modificarea cursului valutar stabilit de BNR ulterior consumării faptei, astfel încât aceeași faptă concretă, analizată în raport cu un curs valutar superior valoric, nu s-ar mai încadra în varianta agravată prevăzută de art. 9 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 241/2005, ci în varianta de bază, reglementată de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, nu este de natură să activeze principiul aplicării legii penale mai favorabile, cu consecința stabilirii în cauză a încadrării juridice care este cea mai favorabilă inculpatului în condițiile art. 5 din Codul penal, în raport cu cursurile valutare succesive ulterioare consumării faptei. ...

88. În susținerea acestui punct de vedere s-a menționat că normele juridice aparținând dreptului administrativ (precum cele cuprinse în actele prin care BNR stabilește cursurile de schimb ale pieței valutare din România) nu sunt de natură și nu au aptitudinea, prin ele însele, să genereze o succesiune de legi penale. ...

89. Succesiunea de legi penale trebuie să rezulte din intervenția normativă a legiuitorului, prin dispoziții care probează structura clasică a unei norme juridice de drept penal. Astfel, semnificația noțiunii de „lege penală“, în acest context, cea prevăzută de art. 173 din Codul penal, potrivit căruia „Prin lege penală se înțelege orice dispoziție cu caracter penal cuprinsă în legi organice, ordonanțe de urgență sau alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege“. ... ...